Ministerul Mediului: Agricultura traditionala, principalul factor de poluare cu nutrienti

Conform ministrului de resort, Attila Korodi, zeci de localitati rurale au ramas fara apa buna pentru consum, din cauza depozitarii necorespunzatoare si folosirii neconforme a gunoiului de grajd.

Inca din anul 2008, ministerul mediului a demarat un amplu program denumit „Controlul integrat al poluarii cu nutrienti”, avand ca scop reducerea pana la finele anului viitor a poluarii apelor si solului din localitatile rurale romanesti, poluare cauzata in special de practicile agricole traditionale, ce presupun folosirea gunoiului de grajd pe post de ingrasamant. Conform declaratiilor facute ieri de ministrul Mediului, Attila Korodi, de multe ori, gunoiul de grajd este depozitat in conditii improprii, pe platforme improvizate, in mijlocul curtii sau in apropierea fantanilor ori este imprastiat pe camp in cantitati mult prea mari, practici ce favorizeaza infiltratia in sol si in panza freatica, a nutrientilor.
 
In cursul zilei de ieri, Korodi a facut un bilant al programului respectiv, ocazie cu care a precizat ca jumatate din cantitatea de nutrienti din apele Dunarii, provine din agricultura. Totodata, ministrul a mai precizat ca in urma masuratorilor in teren realizate la nivel naţional de specialistii Administratiei Nationale Apele Romane, inainte de demararea proiectului, au fost identificate 100 de localitati, din 36 de judete, care au fost catalogate drept extrem de vulnerabile la acest tip de poluare, cantitatile de nutrienţi din sol si ape fiind considerate critice, cu mult peste limitele admise. In aceste localitati, apa din fantani nu poate fi consumata, din cauza concentratiei ridicate de nitrati, ceea ce ar duce la blocarea oxigenului din sange, afectand capacitatea respiratorie. In cazul sugarilor, afectiunea poate provoca moartea, din pacate fiind semnalate mai multe astfel de cazuri dramatice.
 
In aceasta situatie, in cadrul proiectului "Controlul integrat al poluarii cu nutrienti", au fost derulate investitii care au urmarit in mod special asigurarea unei infrastrucutri comunale de depozitare si manipulare a deseurilor animale si menajere, plantarea de perdele forestiere, reabilitarea pasunilor, instalatii de canalizare si epurare a apelor uzate, precum si promovarea "Codului de bune practici agricole".
 
 Valoarea investitiilor este de peste 60 de milioane de euro, din care un imprumut de la Banca Mondiala de 50 de milioane de euro, o contributie din partea Global Environment Fund de 4 milioane de euro, contributii ale consiliilor judeţene de 1,4 milioane de euro, contributii ale consiliilor locale de 3,63 milioane de euro si contributia ANAR de un milion de euro. Din aceste fonduri, au fost cheltuite aproximativ 55 la suta pana in prezent, restul urmand sa finanteze activitatile din proiect in urmatorii doi ani.
 
Pana in prezent, au fost realizate in 34 din cele 100 de localitaţi catalogate drept extrem de vulnerabile 39 de platforme comunale de depozitare si 1.128 de platforme individuale. Totodata, aceste localitaţi au fost dotate cu utilaje specifice pentru gunoiul de grajd, mai precis 35 de tractoare, 70 de remorci, 29 de incarcatoare frontale, 29 de cisterne vidanja, 29 de masini de imprastiat gunoiul de grajd, precum 2.837 de pubele. De asemenea, au fost realizate sase sisteme de canalizare si au fost plantate 126 de hectare de perdele forestiere de protectie in 37 de localitati. In cadrul proiectului, vor mai fi finantate, pana in 2015, inca trei sisteme de canalizare pentru colectarea si tratarea apelor uzate menajere si vor mai fi construite alte 42 de platforme de depozitare comunale.