Noutati in nutritia si biologia ovinelor si caprinelor - seminar organizat de IBNA Balotesti

IBNA Baloteşti a organizat un nou simpozion pe tema nutritiei la ovine si caprine. Institutul si-a propus, astfel, să continue acţiunea de informare şi instruire a crescătorilor de animale, astfel încât comunicarea cu fermierii să fie facilă, iar progresul zootehniei româneşti să se apropie cât mai repede de potenţialul său real.

In prezenţa a circa 200 de crescători de oi şi capre, mai multi specialisti in zootehnie au prezentat o serie de comunicari.

• Metodologii de evaluare genetică a ovinelor pentru producţia de lapte – prof. univ. dr. Horia Grosu;
• Sisteme de producţie la ovine, repere istorice, eficienţă – prof. univ. dr. Codrea Drăgănescu;
• Virtuţi şi servituţi ale creşterii oilor şi caprelor – prof. univ. dr. Marcel Paraschivescu;
• Actualităţi în creşterea şi exploatarea caprinelor specializate pentru producţii de lapte şi carne – prof. univ. dr. Stela Zamfirescu;
• Principiile alcătuirii raţiilor de hrană la caprele în lactaţie – dr. ing. Ilie Voicu;
• Ameliorarea producţiilor de lapte şi carne la rasele de ovine româneşti prin încrucişare – dr. ing. Radu Răducu.

Materialele prezentate au creat cadrul informal din punct de vedere al evoluţiei în timp al acestor specii, atât în ţară cât şi la nivel mondial, stadiul actual al acestei activităţi şi, mai ales, perspectiva evoluţiei acestor specii la nivel naţional şi comunitar.

Organizatorii mentioneaza deficitul de carne de ovine la nivelul UE, nişă care poate constitui o provocare şi pentru crescătorii de oi din România. Faptul că circa 50 % din valoarea exportului de produse agricole româneşti realizate în 2008 la nivel naţional este determinat de exportul de carne de ovine confirmă această constatare.

Din dezbateri s-au desprins câteva soluţii care să pună în valoare atât specia ovină, cât şi specia caprină, dintre care:

• reglementarea legală a transhumanţei, prin acceptarea oficială a unei Carte, după modelul european, acceptat ca cel mai economic, dar şi a regimului pendulării oilor între sat şi munte;
• integrarea pe verticală a sectorului, astfel încât beneficiile, inclusiv din comerţul exterior, să se întoarcă la producător şi nu la comerciant;
• organizarea unei filiere a lânii de oaie care să asigure preluarea ei, integrarea în activitatea beneficiarilor tradiţionali, dar şi găsirea altor folosinţe în alte sectoare, cum ar fi cel al construcţiilor, ca un excelent izolant organic;
• gruparea fătărilor timpurii (mijloace hormonale) şi plasarea lor astfel încât greutatea corporală a mieilor să depăşească 20 kg la vârful cererii, iar mieluţele de prăsilă să intre la montă la 8 – 9 luni;
înţărcarea mieilor la 4 săptămâni, hrănirea lor cu starter (până la 3 luni) şi apoi cu concentrate pentru rumegătoare adulte pe care ICDBNA Baloteşti le poate asigura;
- modernizarea mulsului, prin introducerea mulsului centralizat la stand – solz sau rotolactor, problemă deja rezolvată în unele ţări cum ar fi Slovacia şi Ungaria;
- îmbunătăţirea pajiştilor extensive şi creşterea producţiei de furaje, folosirea concentratelor la oile în lactaţie şi la îngrăşarea mieilor;
- medicii veterinari să nu forţeze aplicarea timpurie a unei legislaţii europene valabile diferenţiat de la o ţară la alta şi să încurajeze menţinerea, procesarea şi comercializarea produselor ovinelor de către producători;
- cunoaşterea permanentă a cererii de pe piaţa internă şi externă, care să genereze preţuri stimulative pentru carne şi lapte, precum şi a derivatelor care necesită dezvoltarea sistemelor intensive de exploatare, dar şi asocierea fermierilor în asociaţii şi cooperative;
- folosirea unor nuclee de prăsilă hibride prin încrucişări rotative de rase de lapte şi a încrucişărilor industriale la rase de carne;
- extinderea actualului sitem de ferme pastorale mixte de oi şi capre.

Iniţiativa promovată de IBNA Baloteşti va continua în lunile aprilie şi mai şi pentru speciile porc şi pasăre.

Autor: Dragos Serban