O noua politica a UE privind utilizarea pesticidelor

Parlamentul European a adoptat compromisul la care s-a ajuns luna trecuta asupra celor două rapoarte elaborate de Hiltrud Breyer şi Christa Klass. Acest pachet legislativ constă din regulamentul privind comercializarea produselor fitosanitare, respectiv directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor.

Aspecte cele mai importante ale regulamentului sunt:

• Realizarea unei liste a substanţelor active (substanţele chimice din pesticide) la nivel UE. Ulterior pesticidele ar urma să fie autorizate la nivel naţional, având la bază lista europeană;
• Anumite chimicale toxice, şi anume acelea care sunt mutagene, cancerigene sau toxice pentru reproducţie şi substanţe neurotoxice, imunotoxice sau cu posibile efecte care perturbă sistemul endocrin vor fi vor fi interzise în afara cazului în care efectul lor este fi neglijabil;
• Produsele fitosanitare conţinând substanţe susceptibile de înlocuire vor fi evaluate în mod comparativ. Deputaţii europeni au solicitat o perioadă de înlocuire de trei ani în loc de cinci;
• În viitor trebuie garantat faptul că nu există efecte acute sau cronice inacceptabile, letale asupra albinelor;
• Statele membre vor putea autoriza pesticidele la nivel naţional sau prin recunoaşterea mutuală. UE va fi divizată în trei zone - nord, centru (include si România) şi sud - în cadrul cărora va exista recunoaşterea mutuală obligatorie. În urma presiunii exercitate de deputaţii europeni, statele membre vor putea interzice anumite produse datorită unor condiţii specifice.

Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor:

• Pentru a facilita punerea în aplicare a directivei, statele membre ar trebui să utilizeze planuri naţionale de acţiune, menite să stabilească obiective cantitative, ţinte, măsuri şi calendare în vederea reducerii utilizării pesticidelor şi a riscurilor asupra sănătăţii umane;
• Având în vedere că pulverizarea aeriană a pesticidelor poate avea efecte extrem de dăunătoare asupra sănătăţii umane şi asupra mediului, în special din cauza devierii pulverizării, aceasta ar trebui interzisă în general, derogările fiind posibile doar atunci când această metodă prezintă avantaje evidente în ceea ce priveşte efectele reduse asupra sănătăţii umane şi asupra mediului, în raport cu alte metode de pulverizare, sau atunci când nu există soluţii alternative viabile.
• Câmpurile din apropierea cursurilor de apă se amenajează zone de protecţie în interiorul cărora se interzice utilizarea sau depozitarea pesticidelor, în special pentru a proteja zonele de captare a apei potabile stabilite. Dimensiunile zonelor de protecţie sunt definite în funcţie de riscurile de poluare şi de caracteristicile agricole şi climatice ale zonelor respective. statele membre trebuie să utilizeze de preferinţă pesticide care nu sunt clasificate ca periculoase pentru mediul şi cele mai eficiente tehnici de aplicare, precum utilizarea unui echipament de aplicare a pesticidelor cu deviere mică.
• În locuri precum parcurile publice, terenurile de sport şi de recreere, incintele şcolare şi terenurile de joacă pentru copii şi în vecinătatea unităţilor de îngrijire medicală (clinici, spitale, centre de reabilitare, staţiuni de tratament şi aziluri), riscul de expunere a populaţiei la pesticide este ridicat. Prin urmare, utilizarea pesticidelor în aceste zone ar trebui să fie interzisă.

În intervenţia din cadrul dezbaterii în plen a celor două rapoarte, deputata europeană Daciana Sârbu a declarat

Anumite state membre, printre care şi România, se confruntă cu un grad ridicat de infestare a terenurilor agricole, utilizarea pesticidelor fiind aparent metoda cea mai bună pentru eliminarea dăunătorilor.

Din acest motiv, propunerile de aplicare a managementului integrat al pesticidelor, utilizarea substanţelor alternative şi gestionarea riscurilor vor favoriza producerea unor alimente agricole corespunzătoare, care să ţină seama de mediul înconjurător şi siguranţa sănătăţii publice, reducând astfel dependenţa de produsele fitosanitare.

Totodată, numărul mare de dăunători existenţi pe suprafeţele agricole din România ne obligă să folosim tratamentele din avion, însă odată cu intrarea în vigoare a Directivei, aceste pulverizări se vor face doar atunci când nu există soluţii alternative viabile de combatere a dăunătorilor pentru a se asigura un nivel suficient de protecţie a mediului.