O proteină din mazăre poate preveni hipertensiunea arterială şi maladiile renale

O anumită proteină din mazăre poate fi folosită ca aditiv sau supliment alimentar împotriva hipertensiunii arteriale şi a maladiilor renale, potrivit unui studiu recent al cercetătorilor canadieni, informează eurekalert.org.

Mazărea a fost considerată mult timp drept un super-aliment, ce conţine proteine, fibre dietetice şi vitamine, având un conţinut scăzut de grăsimi şi de colesterol.

Noile studii au demonstrat, în premieră, că un anumit concentrat din mazăre poate avea un efect pozitiv asupra presiunii arteriale şi preveni maladiile renale cronice.

"În cazul persoanelor care suferă de hipertensiune arterială, această proteină poate să întârzie instalarea problemelor renale", a explicat Rotimi Aluko, autorul studiului, biochimist la Universitatea Manitoba din Winnipeg (Canada).

În cazul persoanelor care suferă deja de maladii renale, această proteină îi ajută pe aceştia să îşi menţină tensiunea arterială la un nivel normal şi să trăiască, astfel, mai mult.

Acest studiu va fi prezentat la conferinţa organizată de American Chemical Society şi este primul care stabileşte faptul că un produs alimentar natural poate să atenueze semnificativ simptomele maladiilor renale.

Hipertensiunea arterială reprezintă un factor de risc major în declanşarea insuficienţei renale cronice, o maladie care afectează tot mai multe persoane pe glob.

Insuficienţa renală cronică este dificil de tratat şi poate evolua către stagii terminale, care necesită dializă sau chiar un transplant de rinichi.

Cum se cultiva mazarea?
Semanatul se face primavara devreme, imediat ce se poate lucra pamantul ("in mustul zapezii"), mazarea fiind o planta rezistenta la frig. Pamantul trebuie afanat, dar nu se ingrasa cu gunoi de grajd.

Semanatul se face in randuri la 20-25 cm distanta sau in cuiburi la 30-35 cm distanta intre cuiburi, in care se pun cate 5-6 boabe de mazare. Adancimea de semanare este de 5-7 cm.

Pentru 1000 mp sunt necesare 15-20 kg samanta.
Cultura se praseste o data
sau de doua ori, la nevoie.
Recoltarea se face cand boabele au o marime normala si sunt inca dulci. Daca se intarzie recoltarea, boabele pierd din gustul dulce, devin fainoase si se sfarama la fiert.
De pe 1000 mp se obtine o productie de 400-500 kg boabe verzi.