Obiceiuri de Anul Nou în Bucovina

În Bucovina, sărbătorile de iarnă au un farmec deosebit. Locuitorii satelor din această parte a ţării păstrează cu sfinţenie obiceiurile străbunilor: Pluguşorul, Buhaiul, Irozii, Căluşarii, Dansul mascaţilor. An de an, grupuri de urători vestesc în casele oamenilor trecerea într-un nou an şi fac urări de sănătate şi belşug în toate. Urătorii, îmbrăcaţi în costumele tradiţionale, cu sumane groase, căciuli împodobite, bice şi clopoţei, sînt primiţi cu drag, iar gazdele îi răsplătesc cu mere, nuci, covrigi sau colăcei.
La cumpăna dintre ani, Bucovina seamănă cu o scenă pe care se desfăşoară un imens carnaval, un spectacol unic de măşti. De secole, în prag de an nou, bucovinenii transfigurează prin măşti şi jocuri îndeletnicirile zilnice, momentele cele mai importante din viaţa omului (naşterea, căsătoria, moartea), ironizează prostia şi urîtul, critică asupritorii şi laudă gospodarii de seamă ai comunităţii.

În satele bucovinene se obişnuieşte ca în ziua de ajun a Anului Nou pe uliţe să umble mascaţii, într-o singura ceată, denumită diferit de la o aşezare la alta: pîrtie, bandă, malanca, hurta etc. Ceata reuneşte toate personajele mascate, ursul, capra, căiuţii, cerbii, urîţii, frumoşii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. După lăsarea serii, ceata cea mare se fărîmiţează, iar bandele rezultate încep să meargă din casă în casă, pînă la răsăritul soarelui, atunci cînd Anul Nou îşi intră în drepturi. Grupaţi în cete, mascaţii trec pe la săteni, cîntînd şi dansînd în ajun de Anul Nou. Uneori, ironizează în cîntecele lor anumite vicii ale gazdei. De exemplu, dacă aceasta obişnuieşte să tragă la măsea, unul dintre personajele mascate care intră în rol este beţivul. Se speră ca în acest fel, prin rîs, oamenii să se îndrepte în anul ce urmează.