Pomicultura: Bolile marului

Rapanul marului şi parului – Venturia inaequalis 
Simptome. Ciuperca ataca toate organele verzi ale pomului. Pe frunze, apar pete mici, cenusii, cu dezvoltare radiara; petele cresc, ajungand la 5-10 mm diametru si devin brune, cu aspect catifelat.
 
Frunzele puternic atacate cad prematur. Pe fructe, apar pete rotunde, asemanatoare celor de pe frunze. Fructele tinere se usuca, iar cele cu atac partial vor creste si vor crapa in portiunea petelor (frecvent la fructele de par atacate). Fructele cu rapan au rezistenta redusa la pastrare, putrezind usor in depozit. Atacul pe lastari, apare tot sub forma de pete rotunde, cafenii. 

Agentul patogen este ciuperca Venturia inaequalis.

Prevenire şi combatere. Se realizeaza prin cultivarea de soiuri rezistente la rapan, cum ar fi: Prima, Priam, Priscilla, Florina, Liberty, Pionier, Voinea, Generos, Romus-1, Romus-2, Romus-3.

Sunt necesare masuri pentru reducerea sursei de infecţie din livezi: ingroparea frunzelor cazute, eliminarea şi arderea lastarilor infectaţi, eliminarea pomilor batrani, precum şi tratamente chimice specifice, in funcţie de rezistenţa soiurilor, condiţiile meteo şi gradul de atac.
 
Arsura bacteriana comuna – Pseudomonas syringae 
Simptome. Frunzele atacate se brunfica, se usuca şi cad. Pe lastari, ramuri şi trunchi, apar plagi uscate, adancite, scoarţa in dreptul lor fiind aderenta la lemn. Ramurile cuprinse de jur-imprejur se usuca. Florile şi fructele tinere se usuca, ramanand şi ele prinse de ramuri.

Agentul patogen este o bacterie care se poate raspandi prin insecte, apa, poate rezista şi peste iarna in scoarţa ramurilor infectate. Ca masuri de prevenire şi combatere, se recomanda o igiena culturala stricta, tratamente cu produse cuprice toamna la caderea frunzelor şi primavara la inflorit. 
 
Focul bacterian – Erwinia amylovora 
Simptome. Florile şi fructele legate se ofilesc, capata o culoare bruna şi se usuca. Frunzele se brunifica, se rasucesc şi se usuca. Pe lastari, apar ulceraţii, cu scurgeri de exsudat, se ofilesc, se indoaie de varf, se brunifica şi se usuca. Pe ramuri şi trunchi apar pete mari, adancite. Scoarţa atacata se
necrozeaza şi se lipeşte de lemn. Pe suprafaţa plagilor, apar picaturi de exsudat, care, cu timpul se intaresc, capatand un aspect de chihlimbar.

Agentul patogen, Erwinia amylovora, se propaga rapid in toata coroana pomului, raspandindu-se treptat şi la pomii invecinaţi. Se poate transmite prin material vegetal infectat, apa, insecte, leziuni şi prin orificii naturale (stomate, lenticele)

Combatere. Ca masuri de prevenire, se recomanda aplicarea masurilor de carantina privind materialul saditor folosit. La pomii atacaţi, lastarii se taie şi se distrug prin ardere. Imediat, se face şi un tratament chimic. E bine ca taierea lastarilor atacaţi sa se faca pe vreme uscata, iar ustensilele sa fie dezinfectate.

Chimioterapia foloseste inainte de inflorit produsele cuprice (Champion 50 WP). In timpul infloritului, se mai fac 2-3 tratamente, urmate de tratamentul din toamna, inainte de caderea frunzelor, tot cu produse cuprice (Champion 50 WP)

Putregaiul brun – Monilia fructigena 
Simptome. Ciuperca ataca frunzele, florile, lastarii şi fructele tinere. Pe fructele dezvoltate, in funcţie de condiţiile de mediu, apar 4 tipuri de manifestare a moniliozei:
- putregaiul brun se manifesta prin apariţia unor pete brune, care cuprind treptat tot fructul. La suprafaţa petei, este specifica formarea de cercuri concentrice de culoare alb-cenuşiu-galbuie, reprezentand fructificaţiile ciupercii – aceasta forma de atac se intalneşte in livezi, fiind favorizata de
- vreme umeda şi calda;
- putregaiul negru – in acest caz, fructele putrezesc, avand pieliţa negricioasa; este favorizat de verile reci şi ploioase – este forma care se manifesta cel mai frecvent in depozite;
- mumifierea fructelor – se observa la fructele putrezite parţial o pierdere a apei, o zbarcire şi o intarire, rezultand un aspect mumificat; fructele raman prinse in pom pana in anul urmator, asigurand surse de infecţie ulterioara;
- putregaiul inimii fructului – consta in putrezirea fructelor, incepand de la casuţa seminala spre periferie. Aceasta forma de atac nu se observa la selectarea fructelor pentru depozitare, ceea ce in final va duce la transformarea fructelor pastrate intr-o masa de putregai, pierderile economice fiind extrem de importante.

Agentul patogen se raspandeşte prin insecte, leziuni mecanice, ciupituri cauzate de daunatori. Trecerea de la un fruct la altul este frecventa la merele depozitate, in special daca nu se asigura o buna ventilaţie.

Fainarea marului – Podosphaera leucotricha 
Simptome. Boala apare devreme, o data cu dezmuguritul. Apare pe lastari, pe frunze şi pe flori, pe toate organele verzi, acoperite de pasla miceliana, apare o pulbere alb-galbuie, usor de observat. Frunzele sunt inguste, curbate, şi treptat se brunifica. Florile atacate se brunifica şi se usuca. Lastarii atacaţi se disting uşor in coroana pomilor, avand culoarea alba, ce contrasteaza cu verdele general. Se transmite uşor prin miceliul ciupercii, care se gaseste in mugurii atacaţi.

Combatere. Se recomanda folosirea de soiuri rezistente la fainare; taierea şi arderea lastarilor atacaţi, indata dupa inflorit, dar şi in perioada de repaus; tratamente chimice in funcţie de soi şi de sensibilitatea acestuia, de conditiile pedoclimatice si de gradul de atac.