Programul Primul siloz, eșec în județul Gorj

Deși programul Primul Siloz a fost lansat, în iulie anul trecut, ca o măsură gândită să protejeze producătorii agricoli, în județul Gorj nici până la această dată nu a stârnit interesul vreunui fermier. Astfel, niciun agricultor din Gorj nu a contractat credite bancare prin intermediul programului. La sediul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) s-au prezentat în ultimul an pentru a cere informaţii zeci de persoane, dar condiţiile de licenţiere pe care trebuie să le îndeplinească gorjenii care vor să intre în programul guvernamental nu sunt uşor de atins.
„În judeţul Gorj există două depozite de cereale unde agricultorii pot depozita grâul şi porumbul pe care le recoltează în cantităţi mari, Vel Pitar şi CombGorj. La nivelul judeţului nu avem însă o cantitate de cereale care să impună existenţa unor silozuri mari, cum sunt în alte judeţe din sudul ţării. Din această cauză, dar şi fiindcă oamenii se tem de condiţiile impuse, aceştia nu se înscriu pentru ridicarea certificatelor de la cele două depozite“, a precizat Ion Popescu, director în cadrul DADR.

Taxa de licenţiere a unui depozit este de 100 de lei, documentul fiind valabil cinci ani. Potrivit lui Ion Popescu, producătorii care şi-ar duce seminţele la un astfel de siloz ar primi un certificat de depozit pe care îl pot folosi apoi la garantarea unor credite bancare.

La nivelul judeţului Gorj, în acest an, au fost cultivate 11.653 de hectare de grâu şi sunt în plan pentru a fi cultivate 58.326 de hectare de porumb. Aversele căzute în ultima perioadă i-au împiedicat pe agricultori să cultive terenurile cu porumb. Din suprafaţa totală de aproximativ 60.000 de hectare teren care ar urma să fie cultivat cu porumb au fost însămânţate doar 251 de hectare.