Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

Proprietarii din Vrancea care şi-au plantat perdele forestiere de protecţie a terenurilor spun că au înregistrat o creştere semnificativă a producţiei agricole

Autor: Dragos Serban

Publicat la data de 29 Apr. 2009 in: Stiri

Tags: perdele forestiereculturi rezistente la inghet

Petrică Azoiţei, deţinătorul fermei SC Agroind SA din satul Doaga, Focşani, are în proprietate 720 de hectare de pământ. În 1992 şi 1993 a plantat perdele forestiere de plopi canadieni pe 550 de hectare de teren agricol, cu ajutorul subvenţiilor de la stat. În prezent, producţia sa de porumb, grâu, rapiţă, orz şi soia este cu circa 20% mai mare decât producţia celorlalţi fermieri din zona Vrancei. Oprirea vânturilor puternice este principalul rol pe care perdelele forestiere îl au în protecţia terenurilor agricole.

Defrişarea, cea mai mare problemă a fermierilor
Azoiţei spune că un dezavantaj al acestor fâşii de protecţie constă în atragerea insectelor dăunătoare. „Toate gâzele se duc în pădure. Pentru stropirea plantaţiilor cu insecticide ni s-a tot promis că ni se dă un elicopter, însă nu am obţinut nimic niciodată. Am luat elicopter din banii noştri”, mai spune fermierul.

Cea mai mare problemă a producătorilor însă este defrişarea suprafeţelor plantate cu arbori. „Rromii vin în gaşcă, folosesc telefoanele mobile pentru a comunica între ei, pândesc paznicii şi spun «numai vino aici, că te tai cu toporul». Aşa că defrişează copacii în plină zi, după care noaptea se întorc şi ridică ce-au tăiat ziua”, spune Azoiţei.

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Propriul meu plan de afaceri

Stick-ul "Propriul meu plan de afaceri" Ai planuri de afaceri standard Esti o persoana dinamica Profita de Stick-ul "Propriul meu plan de afaceri" Ai 7 modele practice de planuri de afacere cu care obtii mai usor finantari si chiar fonduri europene la mai putin de 100 de lei Stick-ul "Propriul meu plan de...

Oferta Speciala
valabila 48h

DA, vreau produsul | Detalii si Cuprins

Fermierul plăteşte doi paznici, dar în ultima vreme apelează la ajutorul Poliţiei atunci când e pericol de furt. „Poate aşa îi mai speriem. Cu doi ani în urmă, am mers cu Poliţia la cei pe care îi bănuiam că au tăiat copacii, am găsit lemnul în curte şi i-am dat în judecată, au fost nevoiţi să plătească amenda. Poate o să ajungem la un liman cu Jandarmeria silvică pe care vrea statul să o înfiinţeze.

E trist ceea ce vedem în România pentru că planuri pentru combaterea defrişărilor s-au făcut şi în 1991, şi acum cinci ani şi tot nu se materializează”, spune cu regret Azoiţei. Din păcate, el nu este singurul producător care se luptă cu această problemă.

Culturile protejate de copaci rezistă la îngheţ
Grigore Constantin, directorul fermei SC Agroserv Grig SRL din zona Măicăneşti, Focşani, spune că şi pe terenul lui s-a defrişat în mod barbar, lucru care a generat rărirea perdelelor forestiere.

„Nu pot face faţă acestei probleme. Este o realitate pe care n-avem cum să o negăm şi nu ştiu cum se va rezolva. Singura mea mulţumire este creşterea producţiei proprii, care se datorează împăduririlor pe care le-am făcut de-a lungul terenurilor agricole”, spune fermierul.

Citeste mai mult in Adevarul

Autor: Dragos Serban

Newsletter gratuit