Reactia Patriarhiei la declaratiile directorului APIA: „bisericile sunt un exemplu in moderna şi eficienta gestionare a terenurilor agricole”

Totodata, reprezentantii Patriarhiei mentioneaza ca nu exista inca o definire a termenului de „fermier activ”, in baza careia bisericilor sa le fie refuzate subventiile.

Declaratiile facute ieri de Dorel Benu, directorul general al APIA, cu referire la lista neagra a beneficiarilor de subventiicare nu efectueaza lucrari agricole pe terenurile pentru care incaseaza banii, au starnit reactii din partea Patriarhiei, dat fiind ca manastirile si bisericile erau incluse in respectiva categorie.
 
„Dorim sa atragem atenţia acestei categorii de fermieri ca, incepand cu anul 2015, este necesar sa poata dovedi calitatea de fermier activ pentru a obtine plati pe suprafata in conformitate cu prevederile Regulamentului UE din 2013. Pentru a putea dovedi calitatea de fermier activ, institutiile de cult trebuie sa aiba in obiectul de activitate activitati agricole conform clasificarii CAEN sau sa poata dovedi cu documente ca desfasoara propria activitate agricola” este declaratia facuta de directorul APIA, totodata acesta precizand ca peste 2.300 de lacasuri de cult care detin peste 23.000 de hectare de teren, au primit subventii de peste 5 milioane de euro.
 
Reactia Patriarhiei nu a intarziat sa apara imediat dupa ce aceasta declaratie a fost facuta publica de mass-media, institutia raspunzand cu un comunicat in care vine cu precizari. „Statutul de fermier activ, invocat de reprezentantii APIA, dar al carui sens nu este inca definit legal, nu poate fi refuzat unitatilor bisericesti care detin in proprietate si cultiva terenuri agricole. Desigur, autoritatile trebuie sa urmareasca cu responsabilitate corecta folosire a banilor primiti drept subventie de la stat sau din fonduri europene. Mentionam ca unele unitati bisericesti au infiintat prin asociere cooperative agricole pentru ca sa cultive cat mai eficient terenurile agricole pe care le detin, fiind un exemplu in moderna si eficienta gestionare a acestora. In prezent, problema principala ramane faptul ca unitatilor bisericesti li s-au restituit numai o parte din terenurile agricole si forestiere preluate abuziv de regimul comunist”, sustin reprezentantii bisericii, lasand de inteles ca si-ar dori chiar suprafete agricole si mai intinse decat cele detinute in prezent.
 
In comunicat se mentioneaza si o prevedere din Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane, care obliga bisericile, schiturile, nanastirile si parohiile sa foloseasca conform destinatiei lor terenurile agricole, padurile, pasunile livezile sau viile pe care le detin.
 
Patriarhia precizeaza in acelasi document ca cea mai mare parte a unitatilor bisericesti care detin ternuri mici, le-au dat in arenda, situatie in care arendasul este cel care primeste subventia de la bugetul de stat si are obligatia de a justifica modul utilizarii banilor primiti.
 
In cazul bisericilor mari, care detin suprafete intinse de teren agricol si au capacitatea de a le lucra in regie proprie, reprezentantii Patriarhiei precizeaza ca pot justifica subventia primita de la stat si ca recolta de pe terenurile in cauza este folosita pentru intretinerea unitatii bisericesti, consumul propriu, precum si pentru aprovizionarea instituţiilor sociale ale BOR.