Relansarea turismului romanesc

Reinfiintarea fostului ONT, crearea si implementarea unei legi a turismului, facilitati fiscale care sa atraga investitorii, imbunatatirea infrastructurii, definirea unui produs turistic si dezvoltarea unitara din punct de vedere urbanistic a destinatiilor turistice sunt masurile pe care managerii de top, prezenti in cadrul sedintei de ieri a “Guvernului Privat”, le-ar lua pentru relansarea turismului in Romania. Promovarea turismului local pe piete internationale, spun acestia, ar trebui facuta intr-un mod personalizat pentru fiecare tara careia i se adreseaza pachete.

“Turismul este singura industrie din lume in care intri in competitie cu tot mapamondul. Eu intai as aduce romanii in Romania. Daca romanii vor veni sa faca turism in Romania, pentru ca ei sunt pretentiosi, isi cheltuiesc cu mare atentie banii, atunci vor veni si strainii. Cred ca am mai facut o greseala in ultimii 15 ani: noi ne uitam tot timpul numai spre Vest, nu ne mai uitam la Est, iar noi astazi avem o infrastructura care este adecvata clientului din Est. Decat sa ma duc la CNN, mai degraba as participa la niste targuri la Kiev, la Chisinau, pentru ca la est de noi este o piata de 200 milioane de oameni la care nu prea ne mai uitam. Trebuie sa promovezi peste tot”, a declarat Sebesanu. Parerea acestuia este impartasita si de Paul Marasoiu, presedinte si CEO al companiei de consultanta Peacock Hotels, care precizeza ca, in acest moment, turismul din Romania nu isi personalizeaza mesajul turistic pentru fiecare piata pe care o targeteaza.

Reprezentanti din industria romaneasca a turismului au sustinut ca o prima masura ce ar trebui luata pentru relansarea turismului in Romania ar fi reinfiintarea Oficiului National pentru Turism (ONT) sau crearea unei entitati asemanatoare pe o structura de parteneriat public-privat. O alta masura identificata de participantii la discutii este transformarea master planului din turism in cadru legislativ.

(mai mult in Business Standard)

Rolul turismului rural la relansarea turismului romanesc

Spatiul rural în România reprezinta o componenta cardinala a evolutiei de ansamblu a economiei românesti.
Trei resurse rurale dau adevarata dimensiune a necesitatii restructurarii agriculturii si dezvoltarii rurale în tara noastra: suprafata agricola utila (14,8 mil. ha), forta de munca agricola (3,5 milioane) si suprafata totala a spatiului rural (90% din suprafata tarii).

Practicarea turismului rural înseamna oferirea serviciilor de cazare si masa in pensiuni turistice din mediul rural. Pensiunile turistice din mediul rural pot fi de mai multe feluri: case taranesti amenajate pe vechea structura pentru practicarea turismului sau corpuri de cladire special construite pentru practicarea turismului.

Potentialul turistic al României

Vegetatia are o valoare turistica de natura peisagistica, estetica, stiintifica, odihna, recreare, tratarea diferitelor boli, etc., cu precadere padurile de conifere si cele de interes socio-recreativ din împrejurimile localitatilor si statiunilor turistice, ceea ce reprezinta un cadru propice pentru practicarea turismului ecologic. La rândul ei, fauna, prin valoarea ei cinegetica, estetica, stiintifica constituie o atractie, dar si un suport solid pentru practicarea turismului, in special a celui cinegetic. In arealele montane exista un fond cinegetic si piscicol caracterizat printr-o mare diversitate a speciilor. La acestea se adauga si zonele împadurite de deal si de câmpie, precum si miraculoasa Delta Dunarii, care reprezinta paradisul pasarilor si al pestilor si nu numai. Pe teritoriul României exista arii naturale protejate de interes national si monumente ale naturii, care prin interesul lor stiintific creeaza premisele necesare practicarii turismului stiintific, dar si a ecoturismului.
In conditiile in care inga ne putem lauda cu existenta unui mare numar de ecosisteme nealterate, o biodiversitate de invidiat si tarife relativ mici in comparatie cu cele practicate in tarile occidentale, turismul cinegetic autohton reprezinta o destinatie favorita pentru tot mai multi cetateni straini, asa dupa cum o atesta evidentele agentiilor de turism din toata tara si cele ale Asociatiei Generale a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi (AGVPS) din ultimii ani.

Dincolo de disputele etice asupra fenomenului, pro sau contra, sensibil pentru multi dintre noi, cert este faptul ca vanatoarea are adepti si reprezinta o sursa importanta de venit pentru organizatori. Iata motivul pentru care ne-am gândit sa prezentam, succint, un univers pentru care unii dintre semenii nostri au facut o veritabila pasiune, investind timp si foarte multi bani, România detinând in prezent cea mai mare suprafata de padure naturala din Europa, cu peste 3500 de specii de plante in care traiesc mai mult de 30.000 de specii de pasari si de animale. De altfel, tara noastra dispune de conditii naturale unice, intr-o proportie perfect echilibrata: 33% pajisti naturale, 33% munti, 33 % câmpii.