Repere pierdute: judeţul Tutova

Primele date despre existenţa unei unităţi administrative cu reşedinţa la Bârlad sunt confuze. Potrivit Arhivelor Naţionale, într-un document din 1 septembrie 1400 apare un anume Negrea (Negru) de la Bârlad în sfatul domnesc. În documentele ulterioare acesta este menţionat cu titlul de vornic. Este posibil ca el să fi fost reprezentantul domnitorului într-o unitate administrative-fiscală cu centrul în oraşul Bârlad.
Odată cu reforma administrativă din timpul lui Constantin Mavrocordat s-au instituit isprăvniciile, având în frunte câte un ispravnic ale şi s-au împărţit ţinuturile în ocoale. Date certe despre astfel de unităţi teritoriale sunt furnizate de un act din anul 1434 în care sunt atestate ţinuturile Bârladului şi Tutovei.

Judeţul Tutova are un nume de origine slavă, care înseamnă ţinutul murelor. În vechime, pe lângă ţinutul Tutovei a existat şi un altul, al Bârladului. Cel dintâiu document despre acest ţinut datează din 1434: Iliaş Vodă arată cum s-a împăcat cu fratele său Ştefan şi cum au împărţit ţara Moldovei, în posesiunea lui Ştefan Voevod căzând ţinutul Tutovei, cu oraşul Bârlad. - Dimitrie Gusti, 1934

Existenţa dubletului Tutova - Bârlad este explicabilă dacă ţinem cont de faptul că organizarea acestora nu era definitivă. Miron Costin şi Dimitrie Cantemir menţionează în opera lor doar ţinutul Tutova. După statistica din anul 1774 şi condica “liuzilor” din 1802, ţinutul Tutova era împărţit în patru subdiviziuni administrative denumite ocoale: Corod, Pereschev, Tutova, Simila.

Legea comunală din 1 aprilie 1864, precum şi legea care a reglementat înfiinţarea consiliilor judeţene, din acelaşi an, au pus bazele organizării administrative a ţării, care cu unele modificări, a fost menţinută până în anul 1938.

Legile din anii 1864 şi cele elaborate ulterior au admis, în organizare ca unităţi administrative-teritoriale, comuna şi judeţul. Din septembrie 1864 până în aprilie 1949, organul de conducere administrativă a judeţului era prefectura. În fruntea acesteia se afla prefectul judeţului, care reprezenta puterea executivă din judeţ. Sarcinile prefecturii erau stabilite prin legi, regulamente, instrucţiuni ale Ministerului de Interne şi al celorlalte ministere.

Cele mai importante legi care au reglementat activitatea acesteia au fost: legea comunală – 1864, legea de organizare administrativă 1892, legea de stabilire a atribuţiilor organelor administrative – 1925, legea de organizare a Ministerului de Interne - 1938, legea de organizare a aparatului de stat - 1941.

După reforma administrativă din anul 1864, noile subdiviziuni administrative ale unui judeţ erau plăşile. Astfel, judeţul Tutova era împărţit în cinci plăşi: Târgul, Simila, Tutova, Pereschev şi Corod.

În timp, numărul plăşilor s-a modificat. În 1947, de exemplu, când suprafaţa judeţului era de circa 2462 kmp şi populaţia de 138.715 locuitori, situaţia subdiviziunilor administrative era următoarea:

1. Plasa Bârlad, cu reşedinţa la Bârlad cuprindea 20 de comune si oraşul Bârlad
2. Plasa Criveşti, cu reşedinţa la Dragalina, 20 de comune
3. Plasa Epureni, cu reşedinţa la Epureni, 10 comune
4. Plasa Puieşti, cu reşedinţa la Puieşti-Târg, cu 13 comune
5. Plasa Unţeşti, cu reşedinţa la Unţeşti, cu 11 comune.

Agricultura judeţului Tutova, în 1930: peste 80% din terenul agricol era fărâmiţat
Potrivit memoriilor publicate de profesorul Dimitrie Gusti, agricultura şi creşterea animalelor erau caracteristicile vieţii economice a judeţului Tutova. În vreme ce în partea de vest a judeţului, în regiunea deluroasă, se întindeau numeroase podgorii, în restul suprafeţei arabile la loc de cinste se aflau loturile cultivate cu porumb, ovăz şi orz, grâul ocupând de abia locul patru. În judeţul Tutova se mai cultivau floarea soarelui, fasolea, cartofii, secara, meiul şi hrişca.

Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 249.800 ha. Suprafaţa arabilă este de 159.283 ha, adică 63,76 % din suprafaţa judeţului şi 0,65 % din suprafaţa totală a ţării. Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 21.840 ha, adică 13,71 %, iar mica proprietate 137.443 ha, adică 86.29 %. Din totalul suprafeţei arabile, cerealele ocupă 121.122 ha, astfel repartizate:

Porumbul ocupă 64.380 ha cu o producţie de 306.338 chintale (prod. medie 4,8 chint la ha). Ovăzul ocupă 22.469 ha cu o producţie de 66.052 chint., (adică o producţie medie la ha de 2,9 chint.). Orzul ocupă 19.958 ha, cu o producţie de 68.076 chintale (prod. media la ha 3,4 chint.). Grâul ocupă 13.697 ha cu o producţie de 53.463 chint. ( prod. medie la ha 3,9 chint.). Secara ocupă 426 ha, iar meiul 128 ha, hrişca 51 ha şi măturile 13 ha.

Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 19.636 ha. Din această suprafaţă dughia ocupă 16.922 ha, cu o producţie de 173.633 chint. (media la ha 10,2 chint). Lucerna ocupă 671 ha, cu o producţie de 8.981 chint. (media la ha 13,4 chint). Alte fâneţe cultivate ocupă 1.969 ha, cu o producţie de 11.838 chint. (media la ha 6,0 chint).

Plantele alimentare ocupă 4.569 ha. Din această suprafaţă mazărea ocupă 2.337 ha, cu o producţie de 10.458 chint, (media la ha este de 4,4 chint). Cartofii ocupă 655 ha, cu o producţie de 18.346 chintale. Fasolea ocupă 503 ha cu o producţie de 2.100 chintale. Fasolea printre porumb dă o producţie de 44.961 chint, iar dovlecii printre porumb dau o producţie de 180.657 chintale. Plantele industriale ocupă 4.999 ha. Din această suprafaţă floarea soarelui ocupă 3.504 ha, cu o producţie de 16.828 chint. - Dimitrie Gusti, Enciclopedia României, 1938

*notă: 1 chintal = 100kg
Efectivele de animale în judeţul Tutova, la 1930
Potrivit lui Dimitrie Gusti, în judeţul Tutova era înregistrate la acea date următoarele efective de animale: Cai 12.799, boi 50.675, bivoli 28, oi 117.049, capre 1.127, porci 24.558, 2.240 stupi sistematici şi 5.354 stupi primitivi.

De asemenea, în Tutova funcţionau 3 mori sistematice (2 la Bârlad şi 1 la Murgeni), 63 mori ţărăneşti, 1 brutărie mecanică (Bârlad), 2 fabrici de ulei, 2 de spirt, 1 de rachiu, 1 de gheaţă, 1 de tricotaj, 2 de vată pentru confecţiuni şi scamă de bumbac, 1 de săpun, 1 de teracotă şi 3 ateliere mecanice (toate la Bârlad). În judeţ funcţionau 7 bănci (societăţi anonime) şi zeci de cooperative, astfel:

• Cooperative de credit (bănci populare) 78, cu 17.284 membri.
• Cooperative forestiere 1, cu 108 membri şi cu un capital vărsat de 116.814 lei.
• Cooperative agricole de aprovizionare şi vânzare în comun 7, cu 1.047 membri.
• Cooperative de consum 2, cu 357 membri şi cu un capital vărsat de 404.924 lei.

sursă foto: memoria.ro
Desfiinţarea judeţului Tutova, prin reforma administrativă a conducerii comuniste
Sediul administrativ al Prefecturii Judeţului Tutova a fost întotdeauna în oraşul Bârlad. Odată cu aplicarea legii din 11 ianuarie 1949, în comune, plăşi şi judeţe au funcţionat comitetele provizorii, care, până la alegerea sfaturilor populare exercitau atribuţiile acestora şi ale comitetelor executive ca organe ale puterii de stat.

După ce în plenara Comitetului Central al PMR din 15-17 mai 1950 s-a hotărât raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române după modelul sovietic, Marea Adunare Naţională a votat legea corespunzătoare în şedinţa din 6 septembrie 1950.

În această perioadă, activitatea Prefecturii Tutova este preluată de Comitetul Provizoriu al Judeţului Tutova. Prin HCM nr. 935 art. 38 . din august 1950, se înfiinţează Regiunea Bârlad cu raioanele: Bărlad, Huşi, Murgeni, Vaslui, Zeletin.

Dacă înainte de această reformă teritoriul României era împărţit în 58 judeţe, 424 plăşi, 6276 comune, de la sfârşitul anului 1950 teritoriul României era împărţit în 28 de regiuni (numărul lor a fost redus la 18 în 1952 şi la 16, în 1956), 177 de raioane şi 4052 de comune. (Nicoleta Ionescu-Gură)

Din octombrie 1950 Comitetul Provizoriu al Judeţului Tutova îşi încetează activitatea, în locul său instituindu-se Sfatul Popular al Raionului Bârlad. Fostul judeţ Tutova avea să rămână, astfel, istorie.

În imagine, supliment al revistei Satul din 1937, adresat directorului şcolii generale din Pueşti-Târg, judeţul Tutova