Solicitarea României de a i se permite taxarea inversă în agricultură şi în industria alimentară ar putea fi aprobată de Uniunea Europeană cu puţin timp înainte de expirarea termenului

Zilele trecute, Direcţia Gene­rală de Taxe şi Uniune Vamală din cadrul Comisiei Europe­ne a aprobat solicitarea Româ­niei privind taxarea inversă la cereale, după mai bine de o jumătate de an de la depunerea acesteia. Satisfacţia autorităţilor de la Bucureşti nu va fi deplină însă decât atunci când Con­siliul UE va aproba decizia Direcţiei Generale de Taxe, abia după aceea măsura putând fi pusă în aplicare. Dacă ne raportăm la timpul scurs de la solicitarea României şi cel rămas până când Consiliul va da verdictul final, s-ar putea să ne trezim însă că nu mai avem la ce aplica taxarea in­versă, iar evaziunea din agricultură şi sectorul alimentar să rămână aşa cum este în prezent. Concret, termenul pentru care România a solicitat res­pectiva măsură expiră la sfâr­şitul acestui an.
Graba de a eradica evaziunea fiscală, în­deo­sebi pe lanţul producţiei de cereale şi apoi al industriei de pa­ni­ficaţie, nu e caracteristică în realitate nici guvernului de la Bu­cureşti. Cu toate că ordonanţa de urgenţă ca­re reglementa taxarea inversă a fost elaborată la începutul a­nului trecut, solicitarea către Comisia Eu­ro­­pea­nă a fost făcută undeva în toamna anului trecut, exact după ce s-a terminat recoltatul la culturile de vară şi eva­zioniştii s-au văzut cu sacii în căruţă.

La fel ca în cazul altor acte normative semnate pe picior, guvernul Boc a căl­cat, în ca­zul respectivei ordonan­ţe, peste o se­rie de re­gle­men­tări eu­ropene, probabil tocmai în ideea de a mai păsui o vreme clientela politică din sistem. Iniţial, ordonanţa preve­dea ca taxa­rea in­versă (eradicarea fraudei fiscale în domeniul TVA) să se aplice pentru achi­ziţiile de: ce­rea­le, plante tehnice şi produse oleaginoase, le­gume şi fructe, flori, carne şi preparate din car­­ne, peş­te, preparate din peşte, fruc­te de mare, lapte şi produse lactate, ouă, zahăr, zahăr brut şi sfeclă de zahăr, făină, pâine şi produse de pa­ni­ficaţie şi materiale de construc­ţii.

Ulterior, în so­lici­ta­rea făcută Consiliului UE, o serie de pro­duse au fost excluse din listă, rămâ­nând în final doar cerealele, domeniu în care evaziu­nea e estimată la circa un miliard de euro a­nual.

„Da­că s-a aprobat taxarea inversă doar la cereale, şi nu pe toată filiera de produs, e mai grav. Pro­blema era să se facă toată filiera fără TVA, făină, pâine...”, declara secretarul de stat în Minis­te­rul Agriculturii Adrian Rădu­lescu. Acum poate fi liniştit, rămâne aşa, căci, între altele, Con­si­liul UE nu poate rămâne insensibil la produsele din carne pe care România le im­portă anual din anumite ţări membre ale Uniunii Euro­pe­ne. Or, acestea nu pot fi „taxate invers”.

Citeste mai mult in Saptamana Financiara