Standardul privind contabilitatea in agricultura

Ca inginer in productie m-am lovit rar de contabilitate iar cunostintele mele in domeniu sunt limitate la decontari si la hartiile pe care trebuia sa le predau in activitatea zilnica. Am citit recent o intrebare privind inregistrarea in contabilitate a veniturilor obtinute din subventii si am incercat sa aflu daca au mai existat persoane cu probleme asemanatoare. Dincolo de subventiile agricole si locul lor in contabilitate, am mai aflat un lucru interesant si mai ales nou pentru mine si sunt sigur ca si pentru colegii mei din ferme.

Standardele Internationale de Raportare Financiara (cunoscute sub acronimul IFRS provenit de la denumirea în limba engleza International Financial Reporting Standards) reprezinta un set de standarde contabile. In prezent, ele sunt emise de International Accounting Standards Board (IASB). Multe dintre standardele care fac parte din IFRS sunt cunoscute sub vechea denumire de Standarde Internationale de Contabilitate (IAS).

Toate societatile comerciale cotate din UE sunt obligate în prezent sa întocmeasca situatii financiare consolidate în conformitate cu IFRS. Pentru a fi aprobate pentru utilizarea în UE, standardele trebuie sa fie avizate de catre Comitetul de Reglementare Contabila (ARC), care este format din reprezentanti ai guvernelor statelor membre si este consiliat de un grup de experti denumit Grupul Consultativ European pentru Raportarea Financiara (EFRAG).

IAS41-Agricultura

Agricultura

OBIECTIV

Obiectivul prezentul standard este de a prescrie tratamentul contabil si informatiile care trebuie furnizate cu privire la activitatea agricola.

DOMENIU DE APLICARE

1. Prezentul standard trebuie aplicat la contabilizarea urmatoarelor elemente, in cazul in care ele se refera la o activitate agricola:
(a) active biologice;
(b) produsele agricole in momentul recoltarii; si
(c) subventiile guvernamentale tratate la punctele 34-35.
2. Prezentul standard nu se aplica:
(a) terenurilor asociate unei activitati agricole (a se vedea IAS 16 Imobilizari corporale si IAS 40 Investitii imobiliare); si
(b) imobilizarilor necorporale asociate unei activitati agricole (a se vedea IAS 38 Imobilizari necorporale).
3. Prezentul standard se aplica produselor agricole, care reprezinta produsele recoltate de la activele biologice ale entitatii, doar la momentul recoltarii. Ulterior, se aplica IAS 2 Stocuri sau alt standard aplicabil. in consecinta, prezentul standard nu reglementeaza prelucrarea produselor agricole dupa recoltare; de exemplu, transformarea in vin a strugurilor obtinuti de catre un viticultor. Chiar daca reprezinta continuarea logica si naturala a unei activitati agricole, iar evenimentele care au loc pot fi, intrucatva, similare cu transformarea biologica, astfel de transformari nu sunt incluse in definitia activitatii agricole din prezentul standard.
4. Tabelul de mai jos ofera exemple de active biologice, produse agricole si produse rezultate ca urmare a prelucrarii care are loc dupa recoltare:
Active biologice | Produs agricol | Produse rezultate prin prelucrarea dupa recoltare |
Oi | Lana | Fire, covoare |
Copacii dintr-o pepiniera | Busteni | Cherestea |
Plante | Bumbac | Fire, imbracaminte |
Trestie de zahar recoltata | Zahar |
Vaci de lapte | Lapte | Branza |
Porci | Carcase | Carnati, sunca prelucrata |
Arbusti | Frunze | Ceai, tutun tratat |
Vita-de-vie | Struguri | Vin |
Pomi fructiferi | Fructe culese | Fructe prelucrate |

DEFINITII

Agricultura – definitii conexe
5. in sensul prezentului standard, termenii de mai jos au urmatorul inteles:
Activitatea agricola reprezinta administrarea de catre o entitate a transformarii biologice a activelor biologice pentru vanzare in produse agricole sau in active biologice suplimentare.
Produsul agricol reprezinta produsul recoltat de la activele biologice ale entitatii.
Un activ biologic este un animal viu sau o planta vie.
Transformarea biologica cuprinde procesele de crestere, degenerescenta, producere si procreare care produc modificari calitative sau cantitative unui activ biologic.
Un grup de active biologice reprezinta o grupare de animale sau plante vii similare.
Recolta reprezinta separarea produselor agricole de un activ biologic sau incetarea proceselor vitale ale unui activ biologic.
6. Activitatea agricola include o gama larga de activitati; de exemplu, cresterea animalelor, silvicultura, cultivarea de plante anuale sau perene, cultivarea pomilor fructiferi sau a altor plantatii, floricultura si acvacultura (inclusiv piscicultura). in aceasta diversitate exista, totusi, cateva caracteristici comune:
(a) capacitatea de modificare. Animalele si plantele vii sunt capabile de transformari biologice;
(b) administrarea modificarii. Modul de administrare faciliteaza transformarea biologica prin imbunatatirea sau, cel putin, stabilizarea conditiilor necesare desfasurarii procesului (de exemplu, nivelul de elemente nutritive, umiditatea, temperatura, fertilitatea si lumina). Aceasta administrare diferentiaza activitatea agricola de alte activitati. De exemplu, recoltarea produselor din resurse negestionate (cum ar fi pescuitul oceanic sau defrisarea) nu reprezinta o activitate agricola; si
(c) evaluarea modificarii. Modificarea calitativa (de exemplu, calitatea genetica, densitatea, gradul de coacere, continutul de grasimi, continutul de proteine si gradul de rezistenta al fibrelor) sau cantitativa (de exemplu, numarul de pui, greutatea, volumul, lungimea sau diametrul fibrelor si numarul de boboci) determinata de transformarile biologice este evaluata si monitorizata ca functie de rutina a administrarii.
7. Transformarea biologica poate conduce la urmatoarele tipuri de rezultate:
(a) modificari ale activelor prin (i) crestere (o crestere cantitativa sau o imbunatatire a calitatii unui animal sau a unei plante), (ii) degenerescenta (o scadere cantitativa sau o deteriorare a calitatii unui animal sau a unei plante) sau (iii) procreare (crearea de animale sau plante vii suplimentare); sau
(b) productia unor produse agricole, de exemplu, latex, frunze de ceai, lana si lapte.
Definitii generale
8. in sensul prezentului standard, termenii de mai jos au urmatorul inteles:
O piata activa este o piata pe care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
(a) elementele tranzactionate pe piata in cauza sunt omogene;
(b) in mod normal, pot fi gasiti cumparatori si vanzatori interesati in orice moment; si
(c) preturile sunt disponibile publicului.
Valoarea contabila este valoarea la care un activ este recunoscut in bilant.
Valoarea justa este valoarea pentru care un activ ar putea fi tranzactionat sau o datorie decontata, intre parti interesate si aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii desfasurate in conditii obiective.
Subventiile guvernamentale sunt definite in IAS 20 Contabilitatea subventiilor guvernamentale si prezentarea informatiilor legate de asistenta guvernamentala.
9. Valoarea justa a unui activ depinde de locatia si starea lui actuala. Ca urmare, de exemplu, valoarea justa a unei bovine dintr-o ferma reprezinta pretul acesteia pe piata relevanta minus transportul si alte costuri necesare pentru aducerea la piata a animalului.

RECUNOASTERE SI EVALUARE

10. O entitate trebuie sa recunoasca un activ biologic sau un produs agricol daca si numai daca:
(a) entitatea controleaza activul ca rezultat al evenimentelor anterioare;
(b) este probabil ca beneficiile economice viitoare asociate activului sa revina entitatii; si
(c) valoarea justa sau costul activului pot fi evaluate in mod credibil.
11. in activitatea agricola, controlul poate fi evidentiat, de exemplu, prin dreptul de proprietate asupra vitelor sau prin tatuarea sau marcarea vitelor in alt mod in momentul achizitiei, nasterii sau intarcarii. Beneficiile viitoare sunt estimate, in mod normal, prin evaluarea caracteristicilor fizice semnificative.
12. Un activ biologic trebuie evaluat la recunoasterea initiala si la fiecare data a bilantului la valoarea sa justa minus costurile estimate la punctul de vanzare, cu exceptia cazului descris la punctul 30, in care valoarea justa nu poate fi evaluata in mod credibil.
13. Produsele agricole recoltate din activele biologice ale unei entitati trebuie evaluate la valoarea lor justa minus costurile estimate la punctul de vanzare in momentul recoltarii. Valoarea astfel evaluata constituie costul la acea data atunci cand se aplica IAS 2 Stocuri sau un alt standard aplicabil.
14. Costurile la punctul de vanzare includ comisioanele intermediarilor si ale comerciantilor, taxele impuse de autoritatile de reglementare si bursele de marfuri si taxele si impozitele de transfer. Costurile la punctul de vanzare nu includ transportul si alte costuri necesare pentru introducerea activelor pe piata.
15. Determinarea valorii juste a unui activ biologic sau a unui produs agricol poate fi facilitata de gruparea activelor biologice sau a produselor agricole in functie de caracteristici semnificative; de exemplu, in functie de varsta sau calitate. O entitate selecteaza caracteristicile de regrupare in functie de caracteristicile utilizate pe piata la stabilirea preturilor.
16. Entitatile incheie in mod frecvent contracte pentru vanzarea activelor lor biologice sau a produselor lor agricole la o data ulterioara. Preturile contractelor nu sunt neaparat relevante pentru determinarea valorii juste, deoarece valoarea justa reflecta conditiile de pe piata curenta in cadrul careia un vanzator si un cumparator interesati ar incheia o tranzactie. in consecinta, valoarea justa a unui activ biologic sau a unui produs agricol nu este ajustata datorita existentei unui contract. in anumite cazuri, un contract de vanzare a unui activ biologic sau a unui produs agricol poate constitui un contract oneros, astfel cum este definit in IAS 37 Provizioane, datorii contingente si active contingente. IAS 37 se aplica contractelor oneroase.
17. Daca exista o piata activa pentru un activ biologic sau un produs agricol, pretul cotat pe piata in cauza reprezinta o baza adecvata pentru determinarea valorii juste a activului. in cazul in care are acces la mai multe piete active, o entitate utilizeaza piata cea mai relevanta. De exemplu, daca are acces la doua piete active, o entitate va utiliza pretul existent pe piata pe care se asteapta sa o utilizeze.
18. Daca nu exista o piata activa, pentru determinarea valorii juste o entitate utilizeaza unul sau mai multe dintre urmatoarele criterii, dupa caz:
(a) pretul de tranzactionare cel mai recent de pe piata, cu conditia ca intre data tranzactiei in cauza si data bilantului sa nu fi intervenit modificari semnificative ale imprejurarilor economice;
(b) preturile pe piata pentru active similare ajustate corespunzator pentru a reflecta diferentele; si
(c) preturile de referinta ale sectorului, cum ar fi valoarea unei livezi exprimata per ladita exportata, unitate de productie sau hectar, sau valoarea septelului, exprimata per kilogram de carne.
19. in anumite cazuri, sursele de informatii enumerate la punctul 18 pot sugera concluzii diferite privind valoarea justa a unui activ biologic sau a unui produs agricol. Pentru a obtine cea mai credibila estimare a valorii juste intr-un interval relativ restrans de estimari rezonabile, o entitate ia in considerare motivele care determina astfel de diferente.
20. in anumite imprejurari, este posibil ca preturile sau valorile determinate pe piata sa nu fie disponibile pentru un activ biologic in starea sa actuala. in astfel de cazuri, pentru a determina valoarea sa justa, o entitate utilizeaza valoarea curenta a fluxurilor de trezorerie nete estimate a fi generate de activul in cauza, actualizate cu o rata inainte de impozitare determinata de conditiile curente de pe piata.
21. Valoarea curenta a fluxurilor de trezorerie nete estimate este calculata pentru a determina valoarea justa a unui activ biologic in locatia si starea sa actuala. O entitate ia in considerare acest obiectiv atunci cand stabileste rata adecvata de actualizare si estimeaza fluxurile de trezorerie nete. Starea actuala a unui activ biologic exclude orice cresteri ale valorii ca urmare a unor transformari biologice suplimentare si a unor activitati viitoare ale entitatii, cum ar fi ameliorarea viitoare a transformarilor biologice, recoltarea si vanzarea.
22. O entitate nu include fluxurile de trezorerie pentru finantarea activelor, impozitelor sau pentru restabilirea activelor biologice dupa recoltare (de exemplu, costul replantarii copacilor dupa recoltare intr-o plantatie forestiera).
23. in momentul in care incheie o tranzactie cu pret obiectiv, vanzatorii si cumparatorii interesati si aflati in cunostinta de cauza iau in considerare posibilitatea ca fluxurile de trezorerie sa varieze. Prin urmare, valoarea justa reflecta posibilitatea aparitiei unor astfel de variatii. in consecinta, o entitate include estimarile privind posibilele variatii ale fluxurilor de trezorerie fie in fluxurile de trezorerie estimate, fie in rata de actualizare, fie intr-o combinatie a celor doua. Pentru determinarea ratei de actualizare, o entitate utilizeaza ipoteze consecvente cu acelea utilizate pentru estimarea fluxurilor de trezorerie, pentru a evita ca anumite ipoteze sa fie ignorate sau luate in considerare de doua ori.
24. Uneori, valoarea justa poate fi aproximata prin cost, in special in cazul in care:
(a) au avut loc putine transformari biologice din momentul recunoasterii costurilor initiale (de exemplu, pentru puietii de pomi fructiferi plantati imediat inainte de o data a bilantului); sau
(b) nu se asteapta ca impactul transformarii biologice asupra pretului sa fie semnificativ (de exemplu, pentru cresterea initiala intr-o plantatie de pini care are un ciclu de productie de 30 de ani).
25. Activele biologice sunt adesea atasate fizic de terenul pe care se afla (de exemplu, copacii dintr-o plantatie forestiera). Este posibil ca pentru activele biologice care sunt atasate de teren sa nu existe o piata separata, dar sa existe o piata activa pentru activele combinate, adica pentru activele biologice, terenul viran si amenajari ale acestuia, considerate ca un pachet. Pentru determinarea valorii juste a activelor biologice, o entitate poate sa utilizeze informatii referitoare la activele combinate. De exemplu, valoarea justa a terenului viran si a amenajarilor acestuia poate fi dedusa din valoarea justa a activelor combinate pentru a stabili valoarea justa a activelor biologice.
Castiguri si pierderi
26. Un castig sau o pierdere rezultand din recunoasterea initiala a unui activ biologic la valoarea justa minus costurile estimate la punctul de vanzare si dintr-o modificare a valorii juste minus costurile estimate la punctul de vanzare trebuie inclus(a) in profitul sau pierderea perioadei in care apare.
27. La recunoasterea initiala a unui activ biologic se poate inregistra o pierdere, deoarece pentru determinarea valorii juste minus costurile estimate la punctul de vanzare a unui activ biologic sunt deduse costurile estimate la punctul de vanzare. La recunoasterea initiala a unui activ biologic poate aparea un castig, de exemplu, atunci cand se naste un vitel.
28. Un castig sau o pierdere rezultand din recunoasterea initiala a produselor agricole la valoarea justa minus costurile estimate la punctul de vanzare trebuie inclus(a) in profitul sau pierderea perioadei in care apare.
29. La recunoasterea initiala a produselor agricole poate aparea un castig sau o pierdere ca urmare a recoltarii.
Incapacitatea evaluarii valorii juste in mod credibil
30. Se presupune ca valoarea justa a unui activ biologic poate fi evaluata in mod credibil. Totusi, aceasta ipoteza poate fi respinsa doar la recunoasterea initiala a unui activ biologic pentru care preturile sau valorile determinate pe piata nu sunt disponibile si pentru care se considera ca estimarile alternative ale valorii juste nu sunt credibile. intr-un astfel de caz, activul biologic in cauza trebuie evaluat la cost minus orice amortizare cumulata si orice pierderi din depreciere cumulate. Odata ce valoarea justa a unui astfel de activ biologic poate fi evaluata in mod credibil, o entitate trebuie sa il evalueze la valoarea sa justa minus costurile estimate la punctul de vanzare. Odata ce un activ biologic imobilizat corespunde criteriilor de clasificare ca fiind detinut in vederea vanzarii (sau este inclus intr-un grup destinat cedarii, clasificat ca fiind detinut in vederea vanzarii), in conformitate cu IFRS 5 Active imobilizate detinute in vederea vanzarii si activitati intrerupte, se presupune ca valoarea justa poate fi evaluata in mod credibil.
31. Ipoteza de la punctul 30 poate fi respinsa doar la recunoasterea initiala. O entitate care a evaluat anterior un activ biologic la valoarea lui justa minus costurile estimate la punctul de vanzare continua sa evalueze activul biologic la valoarea lui justa minus costurile estimate la punctul de vanzare pana la cedarea lui.
32. in toate cazurile, o entitate evalueaza produsele agricole in momentul recoltarii la valoarea lor justa minus costurile estimate la punctul de vanzare. Prezentul standard reflecta ideea ca valoarea justa a produselor agricole in momentul recoltarii poate fi intotdeauna evaluata in mod credibil.
33. Pentru determinarea costului, a amortizarii cumulate si a pierderilor din depreciere cumulate, o entitate aplica IAS 2 Stocuri, IAS 16 Imobilizari corporale si IAS 36 Deprecierea activelor.

SUBVENTII GUVERNAMENTALE

34. O subventie guvernamentala neconditionata acordata pentru un activ biologic evaluat la valoarea sa justa minus costurile estimate la punctul de vanzare trebuie recunoscuta drept venit atunci si numai atunci cand subventia guvernamentala devine exigibila.
35. Daca o subventie guvernamentala acordata pentru un activ biologic evaluat la valoarea sa justa minus costurile estimate la punctul de vanzare este conditionata, inclusiv atunci cand o subventie guvernamentala impune unei entitati sa nu desfasoare activitati agricole specifice, o entitate trebuie sa recunoasca subventia in cauza ca venit atunci si numai atunci cand sunt indeplinite conditiile impuse pentru acordarea subventiei.
36. Termenii si conditiile pentru acordarea subventiilor guvernamentale variaza. De exemplu, o subventie guvernamentala poate impune unei entitati sa cultive pamantul intr-o anumita locatie timp de cinci ani si sa ramburseze integral subventia daca nu respecta termenul de cinci ani. in acest caz, subventia guvernamentala nu este recunoscuta drept venit decat la expirarea celor cinci ani. Cu toate acestea, daca subventia guvernamentala permite pastrarea unei parti din fondurile acordate proportional cu trecerea timpului, entitatea recunoaste subventia ca venit, proportional cu timpul trecut.
37. in cazul in care o subventie guvernamentala este acordata pentru un activ biologic evaluat la cost minus orice amortizare cumulata si orice pierderi din depreciere cumulate (a se vedea punctul 30), se aplica IAS 20 Contabilitatea subventiilor guvernamentale si prezentarea informatiilor legate de asistenta guvernamentala.
38. Prezentul standard prevede un tratament diferit fata de cel prezentat in IAS 20, in cazul in care o subventie guvernamentala este acordata pentru un activ biologic evaluat la valoarea lui justa minus costurile estimate la punctul de vanzare sau in cazul in care o subventie guvernamentala impune unei entitati sa nu desfasoare activitati agricole specifice. IAS 20 se aplica doar pentru o subventie guvernamentala acordata pentru un activ biologic evaluat la cost minus orice amortizare cumulata si orice pierderi din depreciere cumulate.

PREZENTAREA INFORMATIILOR

39. [Eliminat]
Aspecte generale
40. O entitate trebuie sa prezinte castigul sau pierderea agregat(a) in cursul perioadei curente provenind din recunoasterea initiala a activelor biologice si a produselor agricole si din modificarea valorii juste minus costurile estimate la punctul de vanzare a activelor biologice.
41. O entitate trebuie sa ofere o descriere a fiecarui grup de active biologice.
42. Informatiile a caror prezentare este prevazuta la punctul 41 pot lua forma unei descrieri narative sau cuantificate.
43. O entitate este incurajata sa ofere o descriere cuantificata a fiecarui grup de active biologice, facand o distinctie intre activele biologice consumabile si productive sau intre activele biologice mature si imature, dupa caz. De exemplu, o entitate poate prezenta valorile contabile ale activelor biologice consumabile si productive pe grupe. in continuare, o entitate poate defalca valorile contabile in cauza in active mature si imature. Aceste distinctii ofera informatii care pot fi utile pentru evaluarea plasarii in timp a fluxurilor de trezorerie viitoare. O entitate mentioneaza pe ce baza a facut astfel de distinctii.
44. Activele biologice consumabile sunt acelea care urmeaza a fi recoltate ca produse agricole sau vandute ca active biologice. Exemple de active biologice consumabile sunt animalele destinate productiei de carne, animalele detinute in vederea vanzarii, pestii din fermele piscicole, culturile, cum ar fi cele de porumb si grau, si copacii crescuti pentru cherestea. Activele biologice productive sunt orice active altele decat activele biologice consumabile; de exemplu, animalele de lapte, vita-de-vie, pomii fructiferi si copacii din care se obtine lemn de foc, dar care nu sunt taiati. Activele biologice productive nu sunt produse agricole, ci, mai degraba sunt autoregeneratoare.
45. Activele biologice pot fi clasificate fie ca active biologice mature, fie ca active biologice imature. Activele biologice mature sunt cele care au atins stadiul de recoltare (pentru activele biologice consumabile) sau care pot fi utilizate pentru recoltari periodice (pentru activele biologice productive).
46. Daca nu sunt prezentate in alta parte in cadrul informatiilor din situatiile financiare, o entitate trebuie sa descrie urmatoarele:
(a) natura activitatilor sale care implica fiecare grup de active biologice; si
(b) evaluari sau estimari nefinanciare ale cantitatilor fizice ale:
(i) fiecarui grup de active biologice ale entitatii la sfarsitul perioadei; si
(ii) produselor agricole in cursul perioadei.
47. O entitate trebuie sa prezinte metodele si ipotezele semnificative utilizate pentru determinarea valorii juste a fiecarui grup de produse agricole in momentul recoltarii si a fiecarui grup de active biologice.
48. O entitate trebuie sa prezinte valoarea justa minus costurile de vanzare estimate la punctul de vanzare a produselor agricole recoltate in cursul perioadei, determinata in momentul recoltarii.
49. O entitate trebuie sa prezinte:
(a) existenta si valorile contabile ale activelor asupra carora dreptul de proprietate este limitat si valorile contabile ale activelor biologice oferite drept garantii pentru datorii;
(b) valoarea angajamentelor pentru dezvoltarea sau achizitia de active biologice; si
(c) strategiile de gestionare a riscurilor financiare aferente activitatii agricole.
50. O entitate trebuie sa prezinte o reconciliere a modificarilor valorii contabile a activelor biologice intre inceputul si sfarsitul perioadei curente. Reconcilierea trebuie sa includa:
(a) castigul sau pierderea din modificarile valorii juste minus costurile estimate la punctul de vanzare;
(b) cresterile datorate cumpararilor;
(c) reducerile atribuite vanzarilor si activelor biologice clasificate ca fiind detinute in vederea vanzarii (sau incluse intr-un grup destinat cedarii clasificat ca fiind detinut in vederea vanzarii) in conformitate cu IFRS 5;
(d) reducerile datorate recoltarii;
(e) cresterile rezultate din combinari de intreprinderi;
(f) diferentele nete de curs de schimb valutar rezultate din conversia situatiilor financiare intr-o moneda de prezentare diferita si din conversia operatiunilor din strainatate in moneda de prezentare a entitatii raportoare; si
(g) alte modificari.
51. Valoarea justa minus costurile estimate la punctul de vanzare a unui activ biologic se poate modifica atat ca urmare a unor modificari fizice, cat si ca urmare a variatiei preturilor pe piata. Prezentarea separata a modificarilor fizice si a variatiei preturilor este utila pentru evaluarea performantei perioadei curente si a perspectivelor viitoare, mai ales atunci cand ciclul de productie depaseste un an. in astfel de cazuri, o entitate este incurajata sa prezinte, pe grupuri sau in alt mod, valoarea modificarii valorii juste minus costurile estimate la punctul de vanzare inclusa in profit sau pierdere, datorita modificarilor fizice si variatiei pretului. Aceste informatii sunt in general mai putin utile atunci cand ciclul de productie este mai mic de un an (de exemplu, in cazul cresterii de gaini sau al cultivarii de cereale).
52. Transformarea biologica genereaza diverse tipuri de modificari fizice – crestere, degenerescenta, productie si procreare, fiecare dintre ele putand fi observata si evaluata. Fiecare dintre aceste modificari fizice are o influenta directa asupra beneficiilor economice viitoare. O modificare a valorii juste a unui activ biologic datorata recoltarii este, de asemenea, o modificare fizica.
53. Activitatea agricola este expusa deseori riscurilor climaterice, bolilor si altor riscuri naturale. Daca are loc un eveniment care genereaza un element semnificativ de venit sau cheltuiala, natura si valoarea acelui element sunt prezentate in conformitate cu IAS 1 Prezentarea situatiilor financiare. Exemple de astfel de evenimente includ epidemiile, inundatiile, secetele sau ingheturile semnificative si invaziile de insecte.
Prezentarea informatiilor suplimentare pentru activele biologice in cazul in care valoarea justa nu poate fi evaluata in mod credibil
54. in cazul in care o entitate evalueaza activele biologice la costul lor minus orice amortizare cumulata si orice pierderi din depreciere cumulate (a se vedea punctul 30) la sfarsitul perioadei, entitatea trebuie sa prezinte pentru astfel de active biologice:
(a) o descriere a activelor biologice;
(b) o explicatie a motivului pentru care valoarea justa nu poate fi evaluata credibil;
(c) daca este posibil, intervalul de estimari in care este cel mai probabil sa se incadreze valoarea justa;
(d) metoda de amortizare utilizata;
(e) duratele de viata utila sau ratele de amortizare folosite; si
(f) valoarea contabila bruta si amortizarea cumulata (agregata cu pierderile din depreciere cumulate) la inceputul si la sfarsitul perioadei.
55. in cazul in care, in cursul perioadei curente, o entitate evalueaza activele biologice la cost minus orice amortizare cumulata si orice pierderi din depreciere cumulate (a se vedea punctul 30), o entitate trebuie sa prezinte orice castig sau pierdere recunoscut(a) la cedarea unor astfel de active biologice, iar reconcilierea impusa de punctul 50 trebuie sa prezinte separat valorile aferente activelor biologice in cauza. in plus, reconcilierea trebuie sa includa urmatoarele valori incluse in profitul sau pierderea asociat(a) activelor biologice respective:
(a) pierderile din depreciere;
(b) reluarile de pierderi din depreciere; si
(c) amortizarea.
56. in cazul in care valoarea justa a unor active biologice evaluate anterior la cost minus orice amortizare cumulata si orice pierderi din depreciere cumulate poate fi evaluata credibil in cursul perioadei curente, o entitate trebuie sa prezinte pentru astfel de active biologice:
(a) o descriere a activelor biologice;
(b) o explicatie a motivului pentru care valoarea justa poate fi evaluata in mod credibil; si
(c) efectul modificarii.
Subventii guvernamentale
57. O entitate trebuie sa prezinte urmatoarele informatii cu privire la activitatea agricola care intra sub incidenta prezentului standard:
(a) natura si amploarea subventiilor guvernamentale recunoscute in situatiile financiare;
(b) conditiile care nu au fost indeplinite si alte contingente aferente subventiilor guvernamentale; si
(c) reducerile semnificative preconizate privind nivelul subventiilor guvernamentale.

DATA INTRARII IN VIGOARE SI DISPOZITII TRANZITORII

58. Prezentul standard intra in vigoare pentru situatiile financiare anuale aferente perioadelor care incep la 1 ianuarie 2003 sau ulterior acestei date. Aplicarea anticipata este incurajata. Daca o entitate aplica prezentul standard pentru perioade care incep inainte de 1 ianuarie 2003, entitatea trebuie sa prezinte acest lucru.
59. Prezentul standard nu stabileste dispozitii tranzitorii specifice. Adoptarea prezentului standard este contabilizata in conformitate cu IAS 8 Politici contabile, modificari ale estimarilor contabile si erori.