Turismul culinar si cel de degustari ar putea revitaliza anumite zone din Romania

Ţările est-europene, printre care se numără şi România, încep, încet-încet, să fie atinse şi ele de acest suflu nou, în ceea ce priveşte pachetele turistice pentru străini. Mai mult decât atât, festivalurile enogastronomice (culinare si de bauturi), realizate uneori de mici comunităţi locale ori de breaslă, încep să adune, temporar, un grup mare de turişti (români şi străini) care ridică, în zonă, vânzările unităţilor din domeniile ospitalităţii şi restauraţiei.

Chiar dacă, în România, nu putem încă vorbi despre un turism enogastronomic veritabil, agroturismul, ca şi turismul ecologic, au câştigat teren în ultimul deceniu, iar în rândul proprietarilor şi managerilor de pensiuni începe să se vadă deja schimbarea de mentalitate. Din păcate, aceste oferte reprezintă foarte puţin, procentual, în oferta turistică românească internă sau destinată turiştilor străini care vin în România. Pentru aceştia din urmă, provocările culinare se limitează, încă, la câteva feluri de mâncare general valabile – sarmale, bulz, tochitură, papanaşi –, în lipsa exploatării eficiente a produselor culinare tipice fiecărei zone.


Cramele pensiuni
O dimensiune nouă pentru anul 2009, în ce priveşte dezvoltarea turismului enogastronomic, în România, este dată de posibilitatea de a accesa fonduri europene sau ale Ministerului Agriculturii. Cristina Partal, preşedintele ANTREC România, ne semnalează: "În România a crescut numărul cramelor particulare, care pot fi incluse pe un drum al vinului. De asemenea, pentru ca tinerii care au moştenit o vie, au crescut şansele să le dezvolte, orientându-se în acelaşi timp şi către domeniul turistic, prin accesarea fondurilor nerambursabile. Se creează astfel oportunitatea de a înfiinţa tot mai multe crame-pensiuni, unde să existe atât activitate de producţie viti-vinicolă, cât şi activitate de turism. Acest aspect începe deja să se observe la nivel local.

În zona Buzăului, de exmplu, la Dealul Mare, sunt multe crame particulare mici, care încep să îşi facă o strategie de dezvoltare după modelul celor din regiunile viti-vinicole ale Franţei, diversificându-şi activitatea şi folosind la maximum potenţialul turistic al regiunii. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, prin Măsura 3.1.2 ajută fermierii, iar prin Măsura 3.1.3 încurajează dezvoltarea pensiunilor agro-turistice. Este pentru prima dată când se dau bani pentru dezvoltarea de astfel de afaceri. Însă, pentru aceasta, cel care accesează fondurile nu este suficient să aibă o pensiune, ci trebuie să fie producător de ceva: de vin, de brânzeturi, de produse tradiţionale din carne etc."

Citeste mai mult in Jurnalul National