Ultimii pasi - absorbtia fondurilor structurale si de coeziune 2007-2013

Concluzia mai mult sau mai putin surprinzatoare a materialului prezentat este ca absorbtia fondurilor europene a fost, pana in prezent, "cel mai mare esec" al Romaniei moderne.

"Studiul este de fapt radiografia unui esec. Este probabil cel mai mare esec pe care Romania moderna l-a inregistrat daca luam in calcul cifrele. Suntem de departe ultima tara membra a Uniunii in materie de absorbtie, atat in procente cat si in termeni absoluti. Dar cel mai grav, din anul 2013, riscam sa pierdem din cauza acumularilor negative teribile, miliarde de Euro", a declarat Victor Bostinaru.

Acesta mai spune, insa, ca studiul " este o invitatie la a invata din propriile noastre greseli, a invata din reusitele celorlalte tari care au obtinut o performanta in absorbtie, atat calitativa cat si absoluta".

Codasii Europei la absorbtia de fonduri

In document se arata faptul ca Romania a absorbit efectiv 4 miliarde de euro din cele 20 de miliarde puse la dispozitie in perioada 2007-2013, cu o rata a platilor intermediare de doar 10%, situandu-se detasat pe ultimul loc in Uniunea Europeana.

Aceasta realitate, cuplata cu rezultatul investigatiilor privind neregulile constatate de catre Comisia Europeana, plaseaza tara noastra in pozitia ingrata de a periclita intreaga Politica de Coeziune a Uniunii Europene, oferind argumente pentru reducerea substantiala a bugetului, o reducere a ratelor de cofinantare pentru regiunile cele mai putin dezvoltate ale Uniunii Europene si mai surprinzator, pedepsirea regiunilor care au o rata de absorbtie mai scazuta.

Analizele prezentate in cadrul studiului "Ultimii pasi - absorbtia fondurilor structurale si de coeziune 2007-2013" se bazeaza pe cele mai recente date disponibile in Comisia pentru Dezvoltare Regionala a Parlamentului European si subliniaza, inca o data, amploarea unui esec cu grave consecinte asupra gradului de dezvoltare al Romaniei, a incapacitatii de recuperare a decalajelor prin gradul foarte scazut al absorbtiei fondurilor europene.

Structura studiului a urmarit in detaliu si si-a propus sa explice principalele directii ale Politicii de Coeziune a Uniunii Europene. Astfel, a fost abordata situatia actuala a absorbtiei fondurilor europene in Romania si principalii indicatori de absorbtie pe fiecare Program Operational. De asemenea, a fost vizata si dimensiunea conceptuala a termenilor folositi, pentru ca mai apoi sa fie fixat cadrul studiului: care este contextul actual din Romania privind absorbtia fondurilor europene cu analiza capacitatii de absorbtie, situatia suspendarilor si pre-suspendarilor fondurilor europene si principalele riscuri pentru anul 2013.

Studiul si-a propus sa serveasca unor obiective fundamentale pentru dezvoltarea Romaniei si sa creioneze o strategie de urmat pe termen scurt si mediu. Aceasta strategie trebuie elaborata din perspectiva viitorului cadru financiar multianual, precum si a viitoarei Politici de Coeziune, tinand cont de experienta acumulata pana in prezent si de imperativul ca Romania sa-si amelioreze absorbtia, mai ales pe fondul crizei economice si a cvasi-disparitiei celorlalte surse de investitii.

In ciuda tuturor auspiciilor, inca mai exista solutii care sa imbunatateasca partial capacitatea de absorbtie, astfel incat, Romania sa obtina macar o buna parte din sumele alocate. in oricare scenariu insa, Romania va pierde miliarde de euro din finantari europene. Beneficiul principal al aderarii la Uniunea Europeana s-a transformat intr-un exercitiu in care trebuie minimizate pierderile. Chiar daca primii pasi au fost facuti, eforturile depuse de noul guvern s-ar putea sa nu fie de ajuns.

"Romania nu este condamnata sa ramana tara saraca a Uniunii Europene. Fondurile europene, la fel ca in cazul Poloniei, ii pot conferi tarii noastre avantajele la care nu putea spera in urma cu 10-15 ani. Ansamblul de masuri enumerate in acest studiu, acordurile largi in randul organizatiilor societatii civile si autoritatilor publice din Romania pentru infaptuirea unei reforme regionale care sa confere identitate juridica regiunilor sunt demersuri capabile sa reorienteze si sa aduca beneficiile Politicii de Coeziune in tara noastra. Prezenta lucrare nu-si propune sa epuizeze subiectul absorbtiei fondurilor europene, demers in buna masura irealizabil, ci mai degraba sa ofere corolarul evaluarilor de pana in prezent", se mai arata in studiul coordonat de catre eurodeputatul Victor Bostinaru.