Ziua: Nu se vedea om cu om de-atatia magari

Pana la momentul "Decembrie '89", comuna Chirnogeni (jud. Constanta) a fost "paradisul magarilor" din Dobrogea.

Acolo, o fata care avea in zestre mai putin de doi urecheati, iar un taran care crestea o turma intreaga erau inscrisi direct la "chiaburi". In ultimii 18 ani, au disparut aproape toti magarii din Chirnogeni: localnicii s-au aliniat tendintelor si au inceput sa-i vanda oierilor de la Sibiu (pentru carausie) si italienilor, pentru salam.
Drumul spre orasul Negru Voda se-asterne lin, fara suspin, sub rotile stravechiului microbuz. Soferul fumeaza nervos si sufla fumul pe geam, cu obrajii plini si ochii mijiti. Cand scutura tigara, scrumul tutunului ars e luat de un firav curent de aer si imprastiat peste capetele celor din spate. Masina a plecat sufocata din Autogara Constanta: tineri, batrani, blonzi, bruneti, prosti sau destepti, pasagerii stau strans imbratisati, tusind, soptind, implorand, racnind laolalta, intr-o comuniune sufleteasca sparta, cand si cand, doar de franele bruste.

Microbuzul stramt este un stup in calduri, la propriu: toata lumea vorbeste, revendica sau are amintiri si previziuni despre calatoriile lungi si despre transpiratia calatoriilor lungi. Periodic, careva din spate cere imperios ceva - gutural si gros, iar un batranel culege din aer mesajele astea si le transmite in fata: "Bai, Gica, taica, da-i, taica, drumu' la aier ca murim dracului aci!".

Dupa un timp, se aude din nou glasul gutural si revine, glasul timid al batranelului: "Bai, Gica, taica, da' sa fumeze in spate are voie? Le dai voie, taica, sa fumeze daca sta la geam?". Gica, soferul, tace si pufaie incruntat, mestecand ganduri si aruncand scrum de tigara peste aia din spate.

Vedeta incarcaturii umane a masinii este o baba care, impinsa de aglomeratie, aproape ca a incalecat schimbatorul de viteze: de cate ori soferul Gica introduce treapta a treia de viteza, baba ofteaza: "Maica, maica...". In fundul masinii s-a strans un nucleu dur de cartitori: "va muma-n c..r cu transportoru' vostru, cu firmele voastre, cu graficele voastre", "da' spagagiii de la Autoritatea Rutiera ce face, ma, de ce nu-i verifica, ba, pe-astia, cu macrobuzele lor", "face si ei ce face spagagiii de la politie, se uita curca la lemn cioplit!".

Replicile se intersecteaza fu­rioase, prin spatiul dens: sunt injurati metodic toti cei care-au scos vechile curse de autobuz ("a lu' Ceausescu") intre Constanta si Negru Voda si care i-au bagat pe-astia "cu raia", cu masinile lor mici si rare, sunt injurate primariile, consiliile, guvernele, destinele de roman si pasapoartele de european. Intr-un tarziu, oamenii obosesc, stupul tace, iar blestemele si imprecatiile devin tot mai rare. La intrarea in Techirghiol, careva restrange esentialul revoltei intr-o singura fraza: "Mai, oameni, mai degraba ajungi cu magaru' de la Chirnogeni, decat cu astia, cu microbuzul lor". Ceilalti murmura.

Citeste mai mult in ziarul Ziua