Cultivatori de rapita, atentie la carenta de fosfor

Carenta de fosfor poate sa apara la rapita in primele etape de vegetatie. Ea este determinata atat de compozitia solului, cat si de clima sau de calitatea lucrarilor de intretinere a culturii. Va propun sa urmarim impreuna cateva aspecte moderne de tehnologie care, aplicate in conditiile din sudul tarii, pot sa contribuie la prevenirea aparitiei acestor carente si, in cele din urma, sa ofere fermierului un spor de productie in 2013.

Cand si cum se observa carenta de fosfor

Rapita isi epuizeaza rezerva de fosfor din samanta in prima saptamana de rasarire si se manifesta prin talia mica a plantelor. Frunzele capata, treptat, un aspect rosu-violaceu caracteristic, culori cu atat mai intense cu cat carenta este mai puternica.

Culturile infiintate pe soluri cu un continut de argila de peste 20% sunt predispuse. De asemenea, carenta de fosfor este favorizata de toamnele reci sau de stresul cauzat de stagnarea apei pe soluri slab permeabile. Imburuienarea este un factor care contribuie la randul sau.

Carenta de fosfor in toamna duce la slaba dezvoltare a sistemului radicular, ceea ce poate avea efecte dramatice in primavara, cand aparitia fenomenului de descaltare a plantelor (datorat alternantei inghet/dezghet) poate duce la scaderea densitatii plantelor viabile la hectar. Nefertilizarea cu fosfor (in special pe solurile slab aprovizionate), penalizeaza puternic productia.

Fertilizarea cu fosfor

In teza sa de doctorat, ing. Lucian Buzdugan, specialistul din Insula Mare a Brailei, atragea atentia ca ingrasamintele cu azot influenteaza cel mai puternic randamentul de productie.

"Doza de azot de N140, pe un fond de P80, determina cele mai ridicate valori ale randamentului", afirma specialistul, care mai adauga ca "aplicarea unor doze optime de azot pe un fond slab aprovizionat cu fosfor, influenteaza toate procesele metabolice de crestere si dezvoltare a plantelor si in final productivitatea rapitei de toamna". De aceea, in conditiile din Insula Mare a Brailei (sol aluvionar) se recomanda sigurarea unei fertilizari cu fosfor de P80 pe un fond de N140.

Tehnologic, agronomul dezvaluie ca aceasta fertilizare este executata in functie de sistemul de lucrari ale solului ales. Astfel, fermierii pot sa aleaga intre:

1. semanatul direct in miriste cu ajutorul semanatorii Focus 6TD, care aplica direct in miristea de grau odata cu semanatul si ingrasamintele cu fosfor.

2. Mobilizarea solului la adancimea de 20-25 cm odata cu incorporatul ingrasamintelor pe baza de fosfor la 15-18 cm si compactarea solului cu Horsch-Tiger 8AS.

3. Discuit cu Discul mare la adancimea de 15 cm. Odata cu aceasta lucrare se incorporeaza si ingrasamintele cu fosfor administrate pe miriste, urmata apoi de o tavalugire puternica a solului.

Fertilizarea rapitei se face in doua etape: in toamna si la reluarea vegetatiei in primavara. Potrivit literaturii de specialitate, dozele medii recomandate pe toata perioada de vegetatie sunt: 80 - 130 kg N/ha, 50 - 80 kg P2O5/ha, 30 - 80 kg K2O/ha, 15-20 kg/ha S si pana la 1.5 - 1.7 kg/ha B.

Azotul se aplica in toamna numai pe solurile sarace sau in cazul intarzierii semanatului, in doza de 30 – 50 kg s.a./ha. Fosforul se poate aplica integral in toamna, sub lucrarea de baza: aratura sau disc greu, sau se poate aplica fazial, 2/3 din doza in toamna si 1/3 in primavara. Sulful este al treilea element ca importanta in nutritia rapitei de toamna si se aplica in toamna pe orice tip de sol, odata cu lucrarea de baza.

Lucrarile de intretinere a culturii

In privinta imburuienarii, care favorizeaza aparitia carentelor, se recomanda erbicidarea totala inainte de infiintarea culturii, daca terenul este infestat. In cazul in care rapita este infiintata dupa grau, se recomanda controlul samulastrei. Erbicidarea toamna nu previne aparitia reimburuienarii in primavara, de aceea Lucian Buzdugan recomanda erbicidarea timpurie in primavara pentru controlul dicotilelor deoarece, in cazul unui inghet, pierderile investitionale sunt mai mici.

O alta lucrare importanta in toamna este efectuarea santurilor de scurgere. Rapita este o cultura sensibila la baltirile ce pot aparea in primavara. Nu in ultimul rand, controlul bolilor si daunatorilor se face integrat, folosind atat metode agrotehnice cat si chimice.

Tratamente de toamna, pe vegetatie, se fac in prima etapa impotriva puricilor de pamant (Phyllotreta atra), a viespei rapitei (Athalia rosae) si a fluturelui alb al rapitei (Pieris rapae). "Combaterea se poate face cu piretroizi ca: Lamdex 5 EC 0,15 l/ha, Cylotrin 60 CS 0,15 l/ha sau Karate Zeon 0,15 l/ha. Ȋn a doua etapa, cand temperaturile sunt in scadere si trebuie combatut Puricele mare (Psylloides chrysocephala), Ceuthorrrhynchus picitarsis, se poate folosi Ciperguard 25 EC in doza de 0,15 l/ha", explica Lucian Buzdugan.