Cum administram gunoiul de grajd in legumicultura si cultura mare

Gunoiul de grajd nefermentat, proaspat, e bine sa fie folosit chiar in anul incorporarii in culturile de prasitoare. In cazul paioaselor si al altor specii, terenurile gunoite se seamana dupa 2-3 ani.

Gunoiul adus in camp se imprastie cat mai repede, fara sa il depozitam, apoi se incorporeaza in sol cu o aratura usoara, urmata de o aratura adanca. Normele de fertilizare variaza intre 30-40 tone la hectar pe solurile sarace, uzual administrandu-se 20-30 de tone la hectar.

Gunoirea se repeta la 3 ani.

In cazul culturilor de legume se foloseste gunoiul de grajd complet fermentat, precum compostul de gunoi de porc (da rezultate foarte bune la telina) sau mranita de gunoi de pasare (indicata la fasole, mazare).

Obtinerea si depozitarea gunoiului de grajd

Gunoiul se scoate din grajduri cel putin o data pe zi, se aseaza apoi pe platforme betonate umbrite, astfel incat sa formeze gramezi cu o latime de 1,5-3 m si inaltimea de 1-1,6 m. Mustul de grajd scurs se colecteaza intr-un bazin ermetic, pentru a preveni poluarea solului cu nitrati. Procesul de fermentare al gunoiului de grajd are loc pe parcursul a patru faze distincte:

- faza de incalzire, cu distribuirea uniforma a caldurii
- faza activa aeriana, cu degajare de gaze (amoniac) si intensificare a activitatii florei de descompunere
- faza de transformare fluenta, de descompunere
- faza de structurare, in urma careia ia nastere humusul

Amestecul de balegar cu paie devine ingrasamant dupa ce a fermentat si s-a descompus sub actiunea microorganismelor. Amestecul capata culoarea neagra si la incorporarea in sol retine apa, mobilizeaza si marunteste stratul arabil, stimuleaza activitatea biologica si emite in sol substante hranitoare.