Legume mai putin raspandite - napul (Helianthus tuberosus)

Nu se cunoaste exact cand s-a inceput cultivarea napului, desi s-a semnalat pentru prima data in regiunea mediteraneana. Napul (Helianthus tuberosus - foto) se cultiva pentru radacinile sale bogate in vitamine, care se consuma in stare cruda sau se folosesc la prepararea unor mancaruri specifice. Napul face parte din grupa legumelor bienale, formand in primul an radacina si rozeta de frunze, iar in anul al doilea tulpini florale si seminte.

Radacina tuberizata poate fi rotunda, usor turtita. Este bogata in zahar (4,5%), proteine si vitamine. Frunzele sunt glabre, cele inferioare lirate, iar cele superioare alungite si cordiforme la baza. Tulpina creste inalta de 1-1,5 m, poarta inflorescenta dispusa in raceme formate din flori de culoare galbena.

Silicvele de nap sunt alungite si contin 20-24 seminte, cu o facultate germinativa ce dureaza 3-5 ani. Brojba este o leguma destul de rezistenta la temperaturi scazute, semintele germineaza la 2-3°C, iar in stadiul de rasad suporta usor temperaturi de minus 4°C si de minus 8-10°C cand radacinile sunt mature.

Napul este pretentios la umiditatea solului; in conditii de neirigare, in verile secetoase, radacinile se lignifica foarte usor. In prima faza de crestere, plantele sunt pretentioase la lumina, dar pe masura ce avanseaza in crestere devin mai putin pretentioase, fapt pentru care se pot cultiva cu succes, in cultura intercalata.

Tehnologia de cultura a napului (dupa G Bilteanu)

Napul se seamana primavara de timpuriu la distanta de 32-35 cm intre randuri si 18-22 cm pe rand. Distanta intre plante pe rand se realizeaza fie prin insamintarea bob cu bob, fie prin rarire. Cultura se intretine in continuare prin lucrari de prasit si irigat.

Cand radacina napului a ajuns la 5-6 cm se poate recolta pentru consumul de vara. Pentru consumul de iarna, napii se recolteaza in septembrie-octombrie, dupa caderea brumelor.

Recoltarea napului se poate face mecanizat. Plantele se scutura bine de pamant, se curata de frunzele exterioare din rozeta, se scurteaza varful radacinilor, se leaga in legaturi sau se asaza in ladite, valorificandu-se la bucata sau la kg, preambalate sau, la legaturi. Pentru pastrarea peste iarna, radacinile se asaza in ladite, containere mici sau lazi (30-40 kg), se stivuiesc si se introduc in depozite, cu atmosfera controlata, la temperatura de 1°C.

Producerea semintelor se face in acelasi mod ca Ia gulioare. Se pot obtine 300-400 kg. seminte la hectar.