LAPAR: Productia medie la grau este 1,5 - 2 tone la hectar

Productiile medii realizate in 2012 la grau sunt de 1.500 - 2.000 de kilograme la hectar, iar la rapita intre 500 de kilograme pana la 1.100 de kilograme la hectar, a declarat presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR), Laurentiu Baciu.

"La ora la care vorbim, ne aflam in situatia cea mai dezastruoasa, cred, din ultimii 50 de ani. Am colectat datele inaintea dansilor in ceea ce priveste productiile realizate si in curs de realizare la cele doua culturi, grau si rapita, in 2012 si va spun ca productiile arata undeva asemanator cu anii 50", a spus Baciu, la un seminar de specialitate, citat de Agerpres.


El a precizat ca cifrele privind productiile au fost luate de la producatorii care folosesc tehnologie in agricultura si nu de la gospodariile populatiei.

Potrivit acestuia, la grau, productia medie este in jurul a 1.500 - 2.000 de kilograme de grau la hectar, fiind si exceptii, precum judetul Galati, unde se recolteaza intre 300 si 500 de kilograme de grau la hectar, la fel si in judetele Vaslui si Braila.

"Sa nu va mai spun ca rapita a ajuns undeva intre 500 - pana la 1.100 de kilograme la hectar, maximum. Acestea sunt productiile medii realizate pana acum la aceste doua culturi", a precizat Baciu.

Apa pentru irigat, mai scumpa decat apa minerala

Laurentiu Baciu a atras atentia ca o cauza pentru aceasta situatie este lipsa irigatiilor, dar si lipsa banilor, in conditiile in care un litru de apa pentru irigat a ajuns sa fie mai scump decat un litru de apa minerala.

"O sa spuneti ca nu ne-au ajutat conditiile meteo, dar nici noi nu am facut nimic. Ma refer la zona agricola a Romaniei, care, acum 20 de ani, era irigata in mare parte. Acum s-a ajuns ca, din trei milioane de hectare, sa se irige in jur de 700.000 de hectare. Din aceasta suprafata care mai este disponibila la ora actuala pentru irigatii se iriga la jumatate, din lipsa de fonduri, pentru ca a ajuns litrul de apa sa fie mult mai scump decat apa minerala. S-au facut diferite interventii pe la minister, s-au gasit si solutii ca, impreuna cu Ministerul Mediului, sa putem livra apa mult mai ieftin. Dar s-au scris romane intregi, toti au ascultat, au scris si a ramas tot asa", a spus el.

O alta cauza pentru situatia productiei romanesti este si diminuarea subventiei pe care Uniunea Europeana a aprobat-o pentru Romania, dar pe care "noi am gasit de cuviinta s-o injumatatim".

"De fapt, 60% am dat-o jos, motivand ca bugetul nu are bani. Dar acea suma care lipsea, de un miliard de lei, adica 250 milioane de euro, s-au consumat nebugetat de MMP si, ca solutie, la rectificare a fost sa ia de la Ministerul Agriculturii. Ce o fi facut domnul Borbely cu banii aceia? Probabil ca a cumparat drujbe sa mai imbunatateasca situatia mediului in Romania", a aratat presedintele LAPAR.

Tot o problema este si cea a evaziunii fiscale care, potrivit lui Baciu, "tot intentionat a fost oprita pe la jumatatea drumului, cand s-a luat masura cu taxarea inversa a TVA-ului, care iar nu s-a vrut sa se duca pana la capat".

"Noi nu vrem sa recunoastem ca anul trecut agricultura a avut o oarecare influenta in PIB si pentru ca s-a intervenit cu acea masura de asprire a fiscalitatii prin introducerea taxei inverse, si nu ca ar fi fost supraproductie. O sa vedeti anul acesta cu cat o sa traga agricultura in jos PIB-ul", a afirmat Baciu.

El a admis ca agricultura ar putea avea o contributie deosebita in PIB, daca masurile ce s-ar lua "nu ar fi pompieristice".

"Daca tot spune toata lumea ca la agricultura se pricep toti, ca si la fotbal, se procedeaza ca si in fotbal. Am vazut anul trecut ca am obtinut ceva productie si am livrat mai bine la export ne-am culcat pe o ureche: Gata, noi suntem cei mai tari, cei mai mari. Anul asta o sa vedeti ca ne ducem la vale", a opinat acesta.

Faramitarea proprietatii este o alta problema cu care se confrunta agricultura romaneasca, de la care, spune Baciu, se cere performanta. Astfel, potrivit statisticilor, 54% din suprafata Romaniei este prinsa in exploatatii agricole de pana la 1,7 hectare.

"Ce poti face pe 1,7 hectare? Practic, plusul de valoare se obtine de pe cei 47% in care se incearca sa se faca o agricultura performanta. in rest, cheltuim banii, masurile pe care le luam le stiti foarte bine - de exemplu masura 141, unde s-au cheltuit sume enorme cu efect zero, pentru ca explicatia celor de la APDRP a fost ca trebuie sa dam putin la toata lumea. Au dat putin si nu s-a inteles nimic. Cu 1.500 de euro nu poti sa-ti cumperi nici un cal si, atunci, nu stiu despre ce agricultura vorbim si ne uitam la statistici cu productii care ajung la 12-15 tone in SUA si, la noi, cand facem 6-7 tone, spunem ca suntem cei mai buni. Dar asta poate si pe motivul ca nu exista o strategie la nivel MADR nici macar pentru o campanie agricola", a aratat reprezentantul producatorilor agricoli din Romania.

De asemenea, el a reclamat faptul ca, in ministere, personalul angajat nu-si da interesul pentru identificarea de solutii si, mai mult, nu iau in calcul nici macar propunerile concrete cu care vin producatorii, pe considerentul ca "nu exista vointa politica".

"Este groaznic ceea ce se intampla si nimeni nu-si da interesul. Mergi la minister, toata lumea isi noteaza, scrie - si nu numai la MADR, ci si la alte ministere, inclusiv la cel al Finantelor - la care chiar saptamana trecuta am mers noi, agricultorii. Am mers cu cateva propuneri in ceea ce priveste impozitarea agriculturii, deci am gasit surse de venituri, la care o doamna simpatica de acolo ne-a raspuns: 'Pretentiile dvs. sunt prea mari, asa ceva nu cred ca se poate, pentru ca aici este vorba despre vointa politica'. Era vorba despre o impozitare de vreo 500 de milioane de euro care, din diferite motive, nu se doreste sa se faca", a subliniat Laurentiu Baciu.