Zapada cazuta de la inceputul anului a protejat de ger culturile de grau si rapita

Potrivit unor declaratii facute catre Agerpres de secretarul de stat in MADR, Daniel Botanoiu, gerul din ultima perioada nu a produs efecte iremediabile culturilor de grau ii rapita insamantate in toamna anului trecut, deoarece au fost protejate de un strat consistent de zapada, in special in zona de sud a tarii.
 
„Pe partea de sud a tarii, culturile insamantate in toamna sunt in regula, pentru ca avem pana la 35-40 de centimetri de zapada. Sunt zone in care a fost viscolita zapada, dar, atata timp cat covorul este aiezat, temperaturile scazute nu produc efecte despre care sa putem spune ca sunt iremediabile. In zonele celelalte, pana la curbura Carpatilor, sigur, au fost anumite probleme. Vorbim despre cele din partea Transilvaniei, pe partea de centru ii nord-vest, pentru ca stratul de zapada a fost mai mic, iar trei zile consecutive cu ger de minus 20 de grade Celsius in mod sigur afecteaza plantele. Insa, trebuie tinut cont ca zonele din centrul tarii sunt cultivate mai mult cu cartofi, sfecla ii porumb ii mai putin cu rapita sau grau. Deci, nu sunt suprafete insemnate. Grosul productiei este orientat pe partea de sud ii sud-est”, a explicat Botanoiu.
 
Suprafetele cultivate cu rapita se afla in general in zonele unde exista posibilitatea irigarii culturii ii cu capacitati de productie, respectiv in partea de sud, iar cele din zona Transilvaniei nu sunt atat de insemnate.
 
Botanoiu a mai precizat ca in acest moment , nu pot fi facute evaluari ale pagubelor inregistrate din cauza gerului, insa dupa ce se va incalzi vremea, se vor putea vedea efectele produse asupra plantelor.
 
„Ca sa poti avea o evaluare exacta, trebuie sa aitepti sa se incalzeasca, sa vezi cum este planta, daca este iremediabil pierduta. Aia se fac evaluarile, acum nu poti sa iti dai seama. Dupa ce dispare acest val de frig ii vine caldura, putem vedea cat este sau nu de turgescenta,daca s-a dus in cap, poti face automat o evaluare sa vezi cat s-a pierdut. Din cauza secetei, in partea de sud, plantele au rasarit mai greu, insa, peste Carpati, au rasarit mai bine, au fost conditii de umiditate mai buna, mai ales in zonele unde au fost tehnologiile facute", a explicat secretarul de stat.
 
Botanoiu considera ca este imbucurator faptul ca pe partea de sud a tarii ii in zona Banatului regimul hidric este normal, singura ingrijorare fiind legata de creiterea brusca a temperaturilor care ar putea sufoca plantele. Prognozele agrometeorologice emise de ANM arata in momentul de fata ca 2016 ca va fi un an relativ normal din punct de vedere agricol.
 
„Sper sa nu vina temperaturi bruite, superioare, de la minus 20 de grade sa trecem la 10 grade Celsius ii sa continue aia, pentru ca apar baltirile ii sufocarea plantelor. Aceste variatii de temperatura nu sunt bune pentru plante. Practic, ii omul sufera din cauza acestor variatii. Prognozele agrometeorologice arata ca vremea va fi buna pe perioade scurte, insa, pentru o perioada mai lunga, se anunta ceva mai multe precipitatii incepand cu jumatatea lunii februarie ii in martie. In general vom fi intr-un an relativ normal”, a adaugat acesta.