Comunica experienta
AgroRomania.ro


Email Facebook
AgroRomania.ro » Stiri » Fisa tehnologica: cultivarea porumbului

Fisa tehnologica: cultivarea porumbului

Tags: recolta de porumb, cultivarea porumbului, productia medie la hectar porumb, recoltatul porumbului, fisa tehnologica

Importanta culturii porumbului semitimpuriu Porumbul (Zea mays L) este una din cele mai valoroase plante cultivate datorita productivitatii foarte ridicate si multiplelor intrebuintari a produselor sale in alimentatia oamenilor, in zootehnie si in industrie.

Boabele (care contin in medie 10% proteine 7% substante extractive ne azotate, 4% grasime 2%, celuloza 1%, cenusa 13% apa), sunt folosite cu precadere ca nutret concentrat in alimentatia tuturor categoriilor de animale. Ele sunt utilizate in larga masura si in alimentatia oamenilor sub forme variate (mamaliga, turta, porumb fiert si copt, floricele, fulgi etc,) precum si ca materie prima pentru importante industrii (a amidonului, glucozei, alcoolului si uleiului), de la care raman reziduuri (tarate, turte, sroturi, borhoturi,) folosite in furajarea animalelor.

Tulpinile (cocenii) si frunzele ramase dupa recoltat se folosesc in hrana animalelor sau la fabricarea celulozei, iar panusile sunt utilizare pentru confectionarea la diverse impletiturii si ambalaje.

In afara de porumb cultivat pentru boabe o importanta deosebita prezinta si porumbul cultivat ca planta furajera, pentru siloz sau masa verde. porumbul pentru siloz, recoltat in faza de lapte-ceara, asigura, in comparatie cu alte plante furajere, cea mai mare cantitate de unitati nutritive la hectar si la cel mai scazut cost de productie

Importanta deosebita a porumbului decurge si din alte avantaje ale culturii lui, da productii foarte mari iar recoltele sunt mai sigure decat, la alte plante fiind rezistent la seceta si avand putine boli si daunatori; poate fi cultivat cu bune rezultate in conditii foarte variate de clima si sol; lasa terenul curat de buruieni si este o buna premergatoare pentru cele mai multe culturi; poate fi cultivat ca a doua cultura dupa plantele cu recoltare timpurie; necesita o cantitate mica de samanta pentru semanat; nu se scutura la recoltare etc.

In tara noastra porumbul cultivat pentru boabe detine, printre celelante culturi, locul cel mai important. Prin suprafata cultivata si prin productiile obisnuite, tara noastra se situeaza in randul tarilor mari cultivatoare de porumb, ocupand locul intai in Europa si locul opt in lume.

Datorita importantei economice si a conditilor favorabile porumbul va detine si in continuare un loc preponderent in agricultura tarii noastre

In tara noastra se cultiva, in prezent numai hibrizi de porumb obtinuti pe baza de linii consagvinizate. In cultura se afla hibrizi (notati pe scurt cu initialele HS) hibrizi dubli (HD) si hibrizi triliniari (HT).

Lucrarile pentru obtinerea hibrizilor dureaza mai multi ani. In primul rand se obtin linii consagvinizate, prin autofecundari dirijate repetate timp de cel putin 5-7 ani. Prin incrucisarea a doua luni consagvinizate rezulta un hibrid simplu, iar din incrucisare a doi hibrizi simpli se obtine un hibrid dublu. Hibrizi triliniari rezulta din incrucisarea unui hibrid simplu o linie consagvinizata.

Hibrizii de porumb s-au generalizat in agricultura tuturor taranilor, pentru ca prezinta mari avantaje fata de soiuri. Ei au o productivitate mult mai ridicata, valorifica mai bine ingrasemintele si apa de irigatie, suporta o densitatea mai mare, sunt mai rezistenti la seceta, la boli si la daunatori, rezista la cadere, se pot recolta mecanizat deoarece plantele au o crestere uniforma, stiuletii se desprind usor de pe penducul, iar panusile se desfac usor de pe stiulete. Capacitatea de productie ridicata a hibrizilor se manifesta numai in prima generatie, de aceea samanta hibrida trebuie produsa in fiecare an.

Hibrizii de porumb cultivati in tara noastra au o perioada de vegetatie cuprinsa intre 115 zile (cei mai timpurii) si peste 150 de zile (cei mai tarzii) . In functie de durata vegetatiei, ei se impart in cinci grupe de maturitate, notate cu numere de la 90 la peste 400 (grupele 90, 100, 200, 300, 400), hibrizii din grupa 90 fiind cei mai timpurii, iar cei din grupa 400 cei mai tarzii. Hibrizii se mai clasifica si dupa suma temperaturilor biologic-active (sau ale unitatilor termice) necesare ajungerii la maturitate , adica dupa suma temperaturilor cuprinse intre 10-30 °C (temperaturi la care planta creste), din perioada de la semanat pana la maturitatea hibridului.

Dupa acest criteriu, hibrizii se incadreaza in trei clase de maturitate:
- timpurii, necesitand o suma a unitatilor termice cuprinse intre 801 – 1200 °C;
- mijlocii (1201 – 1400 °C);
- tarzii (1400 – 1600 °C).

Hibrizii din grupele 90 si 100 sunt timpurii, cei din grupa 200 – mijlocii, iar cei din grupele 300 si 400 – tarzii.

Principalii hibrizi de porumb zonati in tara noastra, grupati dupa suma unitatilor termice necesare ajungerii la maturitate, sunt prezentati in tabel.

Principalii hibrizi zonati in tara noastra grupati dupa suma unitatilor termice necesare ajungerii la maturitate.

Suma unitatilor termice Clasa de maturitate Hibrizi
800 – 1200 °C Hibrizi timpurii (grupele 90 – 100) Dobrogea 94, Suceava 95, Fundulea 96, Betu 240, Turda 100 (Betura), Fundulea 102, Suceava 108, Podul Iloaei 120 si Turda 125 L
1200 – 1400 °C Hibrizi mijlocii (grupa 200) Turda 200, Podul Iloaie 205, Fundulea 208, Turda 211, Turda 215, Turda 228, Turda 250 L, Pioneer 3798, Pioneer 3901 (Eva)
1400 – 1600 °C Hibrizi tarzii (grupele 300 - 400) Fundulea 308, Fundulea 315, Fundulea 345 L, Lovrin 360, Lovrin 390, Pioneer 3747 (Fluvia), Fundulea 350, Fundulea 370, Fundulea 380, Lovrin 400, Simic 409, Fundulea 412, Lovrin 415, Fundulea 420, Pioneer 3780 (Renate), Pioneer 3780 (Axia), Pioneer 3709 (Sihia), Pioneer 3541 (Irimina)


Sortimentul hibrizilor cultivati in tara noastra inglobeaza hibrizi cu potential productiv ridicat si cu calitati superioare. O mentiune speciala merita hibrizi notati cu litera „L” (Lizin) (Turda 125 L, Fundulea 345 L etc.) la care boabele au un continut mai ridicat in aminoacizi esentiali, in special in lizina si triptofan, comparativ cu hibrizii obisnuiti.

Din punct de vedere morfologic, hibrizii se deosebesc, pe langa o serie de particularitati privind inaltimea plantelor, numarul de frunze. Dupa acest ultim caracter, ei apartin la mai multe tipuri (covarietati) de porumb si anume:

- tipul de porumb cu bobul tare sau porumb sticlos (covarietatea Zea mays indurate). Se caracterizeaza prin boabe rotunde, netede, tari din cauza endosperma este in cea mai mare parte cornos, partea fainoasa fiind redusa si dispusa central. Hibrizii din acest tip au un continut ridicat de substante proteice. Din acest tip face parte hibridul Suceava 108;

- tipul de porumb dinte de cal (covarietatea Z. m. dentiformis). Se caracterizeaza prin boabe mari, prismatice, cu adancitura in partea superioara. Boabele au partea cornoasa a endospermei redusa si dispusa numai pe partile laterale, pe cand partea centrala si superioara este fainoasa. La maturitate partea fainoasa isi reduce volumul prin uscare, formand depresiunea mentionata.

Covarietatea dentiformis este cea mai raspandita in cultura si cuprinde hibrizii cei mai productivi. In prezent majoritatea hibrizilor zonati in tara noastra apartine acestei covarietati, printre care: Podul Iloaie 120, Turda 200, Fundulea 308, Fundulea 350, 370, 380 hibrizii Pioneer si totalitatea hibrizilor din grupa 400 (Lovrin 400, Simic 409, Fundulea 420, etc.):

- tipul de porumb semisticlos (covarietatea Z. m. aerista) boabele au caracteristici intermediare intre tipurile de porumb tare si dinte de cal sunt rotunde ca la porumbul tare, dar au structura endospermului ca la porumbul dinte de cal din care cauza prezinta la varf o pata alba sau o usoara adancitura.

Din aceasta covarietate (a doua ca importanta pentru tara noastra dupa covarietatea dentiformis), fac parte numerosi hibrizi ca de exemplu: Dobrogea 94, Suceava 95, Fundulea 96, Turda 100, Fundulea 102, Podul Iloaie 205, Turda 215, Fundulea 305 si 315;

- tipul de porumb pentru floricele (covarietatea Z. m. everta). Se caracterizeaza prin stiuleti mici, boabe marunte, ascutite la varf, cu endospermul aproape complet sticlos, care prin incalzire se revarsa la exterior, marindu-si mult volumul.

Din aceasta covarietate fac parte hibrizii Fundulea 620, Fundulea 625, Perlat 624 cultivati pentru floricele: - tipul de porumb zaharat (covarietatea Z. m. saccharata). Este caracterizat prin boabe zbarcite la maturitate, cu endospermul translucid. Boabele contin multa amliodextrina, din care cauza sunt dulci. Se consuma in faza de coacere in lapte sub forma de porumb fiert, copt sau conservat.

Zonarea hibrizilor

Marea varietate a conditiilor pedoclimatice din tara noastra si particularitatile biologice ale hibrizilor de porumb au impus zonarea lor, respectiv stabilirea celor mai bune zone de cultura pentru fiecare hibrid in parte. In acest scop teritoriul tarii noastre a fost impartit in trei zone de cultura a hibrizilor de porumb, zone ce se deosebesc intre ele prin conditiile de clima, in special temperatura.

In tabelul de mai jos sunt prezentate zonele de cultura a hibrizilor si proportia (in procente).

Zonele de cultura si structura hibrizilor de porumb pe zone.

Zona de cultura Potentialul termic al zonei Structura hibrizilor
I. Baragan si Dobrogea, zonele de campie din sud si vestul tarii. Peste 1400 °C Tarzii 80% Mijlocii 20%
II. Podisul Moldovei, zonele culinare din sudul si vestul tarii, campia Transilvaniei. 1200 – 1400 °C Mijlocii 50% Timpurii 36% Tarzii 14%
III. Nordul Moldovei zonele Premontane, dealurile Transilvaniei. 800 – 1200 °C Timpurii 74% Mijlocii 26%


In fiecare zona sunt cultivati numai acei hibrizi care pot sa ajunga normal la maturitate si care duc cea mai mare productie. Hibrizii tarzii se cultiva cu precadere in zonele cele mai calduroase din Sudul si Vestul tarii, hibrizii mijlocii predomina in zona a doua cu regim termic mai redus, iar hibrizii timpurii in zonele mai racoroase din tara noastra si in cele mai premontane.

Hibrizii cei mai timpurii (Suceava 94, Fundulea 96 si Fundulea 102) se vor cultiva in zonele cu resursele termice cele mai reduse.

Se recomanda ca in fiecare unitate agricola sa se cultive 2 - 4 hibrizi dintre cei reportati pentru fiecare zona, diferiti ca perioada de vegetatie.

Se valorifica astfel mai bine conditiile naturale si se obtine o esalonare a lucrarilor de semanat, ingrijirea si recoltarea. Suprafetele ce urmeaza a fi semanate cu grau si orz de toamna vor fi cultivate cu hibrizii cei mai timpuri indicati pentru zonele respective, care pot fi recoltati pana la 10 - 15 septembrie.

Cerintele fata de clima si sol

Clima

Porumbul este o planta iubitoare de caldura, cerintele lui mari fata de temperatura reliefandu-se incepand chiar cu germinatia, care are loc la minim 8 - 10 °C. In luna mai temperatura trebuie sa fie de peste 13 °C, la aparitia paniculului de peste 18 °C, iar dupa aceea pana la aparitia matasii si in timpul fecundarii de 22 °C. In timpul formarii boabelor temperatura poate sa scada pana la 19 °C, iar in timpul maturarii lor chiar la 15 °C. Temperaturile mai scazute decat cele indicate pentru fazele de vegetatie amintite dubla intarzierea vegetatiei si la scaderea accentuata a productiei. La temperatura de 5 °C cresterea plantelor inceteaza, iar brumele chiar usoare distrug frunzele.

Desi are un consum specific redus - fiind necesar numai 300 unitati apa pentru realizarea unei unitati de substanta uscata. Porumbul are cerinte mari fata de umiditate rasplatind cu productii sporite surplusul de apa din precipitatii sau din irigatii. El suporta mai usor seceta survenita in timpul primelor faze de vegetatie, cand cerintele fata de umiditate sunt mici; cele mai mari scaderi de productie se inregistreaza la porumb daca ii lipseste apa in perioada cuprinsa intre 1 - 2 saptamani de aparitia inflorescentei mascule si maturitatea lapte - ceara, perioada care dureaza circa 5 - 8 saptamani, (in functie de hibrid) si in care porumbul are cel mai ridicat consum de apa (respectiv 500% din intregul consum din timpul perioadei de vegetatie). Porumbul are cerinte foarte mari fata de lumina si nu suporta umbrirea indelungata.

Solul

Porumbul prefera soluri fertile si profunde; el poate insa valorifica datorita sistemului sau radicular bine dezvoltat si dotat cu o mare capacitate de solubilizare, soluri foarte diferite in privinta texturii (de la cele nisipoase pana la cele argiloase), ale reactiei (de la pH 5,8 pana la pH 8) si a timpului zonal dand astfel recolte bune pe toata gama de soluri, de la cernoziomuri pana la soluri brune.

Recoltele cele mai mari se obtin la noi pe diferite tipuri de cernoziomuri, pe solurile brun – roscate si in special solurile aluviale bogate, mai ales pe cele din Lunca Dunarii.

Zonele de cultura

In tara noastra porumbul poate fi cultivat cu rezultate bune in aproape toate regiunile, gasind conditii favorabile de clima si sol pe aproximativ 92% din suprafata arabila.

Zona foarte favorabila se gaseste in Campia din Vestul si Sudul tarii, unde se realizeaza 1400 – 1700 unitati termice si cad 550 – 600 m precipitatii anuale. In aceasta zona predomina cele mai bune roluri pentru porumb, cernoziomurile, solurile aluviale, brun-roscate.

Zona favorabila este mult mai mare si se intinde in continuarea zonei foarte favorabile spre interiorul tarii, cuprinzand si cea mai mare parte din Transilvania si Moldova.

Zona mai putin favorabila pentru cultura porumbului se gaseste in regiunea dealurilor subcarpatice, a dealurilor puternic accidentate si erodate din Nordul Dobrogei pe terenurile nisipoase saraturoase.

Tehnologia de cultivare

Rotatia

Porumbul nu este pretentios fata de planta premergatoare si poate fi cultivat, cu bune rezultate, dupa aproape toate culturile. Productiile cele mai ridicate se obtin insa la porumb, cand aceasta urmeaza in cultura dupa planta premergatoare care se recolteaza in prima parte a verii, in primul rand leguminoasele pentru boabe, apoi culturile furajere, cerealele paioase de toamna si de primavara, prasitoarele timpurii. La noi cele mai des folosite ca plante premergatoare pentru porumb sunt cerealele paioase si in special graul de toamna, rotatia grau – porumb fiind impusa de suprafetele mari pe care le ocupa cele doua culturi in tara noastra.

Porumbul se autosuporta mai bine decat alte plante si daca se aplica ingrasaminte poate fi cultivat dupa el insusi ani de-a randul.

Se recomanda totusi ca porumbul sa nu fie cultivat in monocultura decat cel mult 2 – 3 ani in cultura neirigata si 3 – 4 ani in conditii de irigare. Cultura irigata a porumbului mai mult de 3 – 4 ani duce la inmultirea excesiva a speciilor de buruieni rezistente la erbicide, la intensificarea atacului usor, boli si daunatori specifici, la determinarea structurii rolului ceea ce determina o cadere accentuata a productiei la porumbul tratat cu erbicide pe baza de Atrazin, trebuie, din cauza permanentei acestora sa se acorde o atentie deosebita la alegerea culturii succesoare.

Porumbul timpuriu constituie o premergatoare destul de buna si pentru graul de toamna pentru a inlatura conditiile de semanat ale plantelor care urmeaza dupa porumb, este necesar sa se marunteasca bine resturile vegetale inainte de executarea araturii adanci, prin lucrarea repetata a solului cu polidiscul.

Fertilizarea

Porumbul este una din cele mai productive plante agricole cultivate la noi, dar pentru a realiza productii ridicate, are nevoie de cantitatii mari de substante nutritive. Pentru fiecare tona de boabe (inclusiv productia corespunzatoare de tulpini). Porumbul extrage din sol, N – 29 kilograme, P2 O5 – 12 kilograme, K2O – 32 kilograme si CaO – 9 kilograme.

Ingrasamintele sporesc productia la porumb pe toate solurile, chiar daca acestia au fertilitatea ridicata. Gunoiul de grajd este un ingrasamant deosebit de valoros pentru porumb. El reprezinta o sursa de elemente nutritive pe intreaga perioada de vegetatie a porumbului si contribuie, in acelasi timp, la imbunatatirea unor insusiri fizice si biologice ale solului.

Gunoiul de grajd este cu deosebire indicat pe solurile mai grele si mai usoare. Se aplica in doze de 20 – 40 tone la hectar odata la 4 – 5 ani pe acelasi teren si se incorporeaza in sol sub aratura adanca. Dintre ingrasamintele chimice, solul hotarator in obtinerea productiei de porumb il au ingrasamintele cu azot. Conditiile de ingrasaminte cu azot aplicate variaza foarte mult, intre 60 – 200 kilograme la hectar substanta activa, in functie de hibridul cultivat, de plantele premergatoare.

Doze orientative de azot recomandat la diferiti hibrizi de porumb

Hibrizii cultivati Neirigat Irigat
Timpurii Mijlocii Tarzii 80 – 100 100 – 120 120 – 150 – 150 – 160 160 – 200


Aceste doze se vor corecta in functie de planta premergatoare, majorandu-se cu 20-30 kilograme N la hectar dupa prasitoare (floarea soarelui cartofi tarzii sfecla de zahar), si se vor reduce cu 20-30 N kilograme dupa leguminoase.

Fertilitatea naturala a solului gradul de aprovizionare a solului cu apa si nivelul productiei planificate. Se recomanda cu 1/2 -2/3 din intreaga doza de azot sa se aplice primavara, prin incorporarea in sol la pregatirea patului germinativ sau concomitent cu semanatul, restul sa fie aplicat in timpul vegetatiei o data cu a doua prasila mecanica, cu ajutorul echipamentelor pentru fertilizat montate pe cultivator. Ingrasamintele cu fosfor influenteaza mai putin productia de porumb. Ele se aplica in doze de 40-120 kilograme la hectar substanta activa, diferentierea facandu-se in functie de continutul solului in fosfor mobil, de cantitatile de ingrasamintele cu azot si de recoltele planificate.

Dozele de fosfor pentru porumb in functie de continutul solului in fosfor mobil.

Continutul solului in fosfor mobil mg P2 O5/100g sol Doza de fosfor (P2O5) kg /ha
Sub 2 70-120
2-6 60-110


Ingrasamintele cu fosfor se incorporeaza din toamna, sub aratura adanca. In cazul in care ingrasamintele cu fosfor nu au putut fi administrate in toamna, se vor aplica primavara. Inainte de pregatirea patului germinativ eficienta ingrasamintelor cu fosfor este sporita in cazul cand sunt aplicate la semanat, pe randuri, impreuna cu ingrasamintele azotate. Prin administrarea in amestec a azotului cu fosfor este stimulata, in acelasi timp, atat absorbtia fosforului de catre plantele de porumb, cat si a azotului. Se realizeaza, de asemenea, cea mai buna dezvoltare a sistemului radicular al plantelor, o mai mare rezistenta la seceta si productii mai ridicate.

Ingrasamintele cu potasiu

In etapa actuala, nu dau sporuri de productie pe cele mai multe soluri in tara noastra, fac exceptie solurile foarte sarace in potasiu cum sunt solurile argiloiluviale pe care se recomanda doze de 40-100 kilograme la hectar substanta activa dozele se vor aplica diferentiat, in functie de solurile aprovizionate in potasiu asimilabil. Incorporarea ingrasamintelor cu potasiu se face toamna, sub aratura de baza.

Fertilizare cu potasiu la porumb

Continutul solului cu K2 O asimilabil in mg K2O/100g sol Doza de K2 O kg /ha
15-20 40-50
10-15 sub 10 50-60 60-100


Gunoiul de grajd aplicat impreuna cu ingrasamintele chimice sporeste mult productia de porumb in special pe solurile mai sarace. Cand se aplica gunoi, dozele de ingrasaminte chimice se reduc in mediu cu 2 kilograme o problema noua pentru cultura porumbului in tara noastra o constituie utilizarea macroelementelor, in special a zincului. Insuficienta zincului in nutritia porumbului a fost constatata la noi pe unele soluri erodate din Moldova si sudul Baraganului. Cerinta de zinc este favorizata de folosirea dozelor mari de fosfor si azot, precum si de monocultura. Ea se manifesta prin clorozarea frunzelor, prin piticire si intarzierea cresterii plantelor, pierderile de productie putand atinge 20-30 %. Inlaturarea reactiei de zinc se face prin aplicarea a 40-60 kilograme la hectar sulfat de zinc odata la 6 ani sau prin 2-3 stropi cu solutie de 0,2% sulfat de zinc, la interval de 7-10 zile, incepand cu faza de 4-5 frunze. Pe solurile acide, cu un pH sub 5,8 este necesara aplicarea amendamentelor cu calciu 5-10 tone la hectar, odata la 6-8 ani, amendamentele se incorporeaza sub aratura adanca.

Lucrarile solului

Porumbul nu poate realiza productivitati mari decat daca se reuseste prin lucrarile solului, sa se acumuleze si sa se pastreze in sol o cat mai mare parte din apa cazuta din precipitati. In acest scop, pregatirea solului pe o anumita adancime trebuie sa se realizeze o suprafata mai nivelata, maruntire a bulgarilor si incorporarea completa a resturilor vegetale.

In cazul cand porumbul se seamana dupa premergatoarea timpurie se recomanda ca vara, dupa recoltarea plantei premergatoare si eliberarea rapida a terenului, sa se execute imediat aratura la adancimea de 25-30 cm, in functie de tipul de sol si de starea de umiditate a terenului. Aratura se va executa cu plugul in agregat cu grapa stelata.

Pana in toamna, aratura executata vara se mentine soluri afanate si curate de buruieni, prin lucrari cu grapa cu coltii reglabili, cand solul formeaza crusta, si cu grapa cu discuri in agregat stelat, daca apar buruieni.

Dupa plantele care se recolteaza tarziu (porumb, soia, cartof etc), imediat ce se elibereaza terenul se executa aratura adanca la 25-30cm in functie de umiditatea solului.

In cazul plantelor la care, dupa recolta ramane pe sol resturi vegetale (porumb, cartof, sfecla etc ), aratura este precedata de a lucra cu grapa cu discuri pentru maruntirea resturilor vegetale. In vederea unei nivelari cat mai bune, se recomanda ca, la intrarea in iarna, aratura de toamna sa fie lucrata cu grapa cu discuri.

O mare atentie trebuie acordata lucrarilor pe terenurile in panta, care se vor executa numai de-a lungul curbelor de nivel.

Pe solurile grele, cu exces temporal de umiditate, se executa lucrari de afanare profunda in scopul imbunatatiri regimului aerobic din sol. Afanarea adanca se efectueaza o data la 3-4 ani, vara sau toamna, folosind masini de afanat solul MAS-60 care lucreaza la adancimea de 50-80 cm dupa sacrificarea ternul se ara si se lucreaza in mod obisnuit.

Primavara, in conditii normale, cand aratura a fost bine executata si ternul se prezinta nivelat si fara buruieni, pentru pregatirea patului germinativ este suficienta o singura lucrare, efectuata in ziua sau preziua semanatului cu combinatorul sau cu grapa cu discuri in agregat cu o grapa cu colti, la adancimea de semanat a porumbului.

Araturile denivelate se vor lucra la desprimaverirea, imediat dupa ce terenul sa zvantat, cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti, dupa care, in preajma semanatului, se va efectua pregatirea patului germinativ normal.

In primaverile secetoase, cand in sol se inregistreaza un deficit mare de umiditate lucrarile de pregatire a solului vor urmari in special mentinerea apei in sol, evitandu-se mobilizarea repetata si adanca a solului. Pentru evitarea tasari a solului, ca si pentru obtinerea unor economii de combustibil, se recomanda ca o data cu pregatirea patului germinativ, se efectueaza concomitent cu mai multe operatii, precum administrarea ingrasamintelor erbicidelor si insecticidelor si chiar semanatul folosind agregatul ACSP.

Samanta si semanatul

Samanta de porumb destinata semanatului trebuie sa apartina hibrizilor zonati si sa aiba o valoare culturala ridicata (minim 90% germinatie si 98% puritate). Inainte de semanat, samanta se trateaza cu insecticide (furadan 35, ST2 8,5 litri la tona de samanta, heptaclor 20,2 grame la un kilogram de samanta). In potriva principalilor daunatori ai porumbului (viermi sarma, ratisoara), precum si cu fungicide speciale (cum e T M T D), care maresc rezistenta semintelor la atacul diferitilor agenti patogeni si previn clocirea semintelor in sol cand rasarirea intarzie.

Epoca de semanat

Respectiv momentul inceperi semanatului, este determinata de realizarea in sol, la adancimea de 10 cm, 0 temperaturi de 8-9 grade, stabila la orele 8 dimineata, iar vremea este in curs de incalzire. Nu este bine sa se semene inainte de a se fi realizat in sol aceasta temperatura, de oarece semintele, de si sunt imbinate cu apa, isi prelungesc perioada de germinatie sunt expuse mucigaiuri (clociri), si atacul de catre daunatori din sol din care rezulta provocandu-se o rasarire neuniforma incompleta. Nici intarzierea semanatului nu este favorabila de oarece solul se usuca repede la suprafata, multe boabe nu incoltesc, cea ce atrage dupa sine o scadere a productiei si o intarziere a productiei . Calendaristic, semanatul porumbului trebuie incheiat pana la 20 aprilie in Sudul si Vestul tari cel mai tarziu la 30 aprilie in celelalte zone. Intreaga suprafata cu porumb din unitate trebuie semanata in 5-6 zile.

Densitatea optima (numarul de plante recoltabile de porumb la hectar se face cu cea mai mare productie),este unul din factorii hotaratori in cultura porumbului. Ea se stabileste in functie de gradul de aprovizionare cu apa, de potentialul de fertilitate a solului si de particularitatile hibrizilor cultivati si este cuprinsa intre 50-80 mii plante recoltabile la hectar. Densitatea minima se realizeaza in conditiile unei rezerve reduse de umiditate in sol si a unui nivel de fertilizare scazuta.

Pe masura ce conditiile de aprovizionare a plantelor cu apa si substante nutritive se imbunatatesc, densitatea se mareste, devenind maxima in conditii de cultura irigata la porumb intervin in conditii de irigatie densitatea trebuie sa fie chiar de 80-120 mii plante la hectar.

Densitatea optima a plantelor de porumb in rarire si recoltare
Modul de cultura Grupa de maturitate a hibrizilor Densitatea la rasarire – nr de plante pe metru liniar Densitatea la recoltare –mii plante la hectar
Neirigat 90-100 200 300-400 5 4 3-4 45-60
Irigat 90-100 200 300-400 6 5 4-5 60-80


Densitatea optima a plantelor de porumb la recoltare in functie de aprovizionarea solului cu apa si elemente nutritive. Densitatile mentionate se refera la numarul de plante recoltabile. Pentru realizarea acestora, numarul de seminte semanate, va fi cu 10-15%mai mare. Cantitatea de samanta folosita la hectar variaza obisnuit intre 10-20 kilograme, in functie de densitatea stabilita si de masa a 1000 boabe. Densitatea de semanat intre randuri este pentru toti hibrizii de 70 cm. Adancimea de semanat este de 4 - 6 cm pe solurile mai grele si de 5-7 cm pe solurile mai usoare, diferentierea facandu-se in functie de umiditatea solului.

Semanatul se face cu semanatoarea pneumatica combinate SPC-6, SPC-8, si SPC-12, cu viteza de lucru de 5-11 kilometri pe ora.

Lucrarile de ingrijire

Rolul esential al lucrarilor de ingrijire in cultura porumbului este combaterea buruienilor, fata de care porumbul este mai sensibil in comparativ cu alte plante prasitoare si reactioneaza cu scaderi importante de productie. Un alt obiectiv al lucrarilor de ingrijire este combaterea insectelor daunatoare.

Combaterea buruienilor se face diferentiat, dupa cum cultura de porumb a fost sau nu erbicidata.

In cazul porumbului ne erbicidat buruienile se combat astfel: grapatul inainte de rarire, lucrari cu sapa rotativa, prasile mecanice si prasile manuale.

Grapatul se executa la circa 5-6 zile la semanat, cu grapa cu coltii reglabili, perpendicular pe directia randurilor. Lucrarea se face numai cand sunt buruieni rasarite sau in curs de rasarire. Cand patul germinativ a fost pregatit in bune conditii, graparea este necesara.

Prasitul

Este principala lucrarea de ingrijire din timpul vegetatiei porumbului. Prin prasit se combate buruienile si se influenteaza pozitiv temperatura solului.

In cultura porumbului ne erbicidat sunt necesare minim 3 prasile mecanizate intre randuri si 2-3 prasile manuale pe rand. Prima prasila mecanica se executa timpuriu in momentul aparitiei buruienilor in cultura, pentru a proteja plantele de porumb, prima prasila mecanica se executa cu viteza redusa. Combaterea buruienilor cu ajutorul erbicidelor se aplica tot mai mult in prezent in cultura porumbului si se realizeaza cu un sortiment larg de erbicide. Dintre erbicidele folosite un rol important il au cele pe baza de Atrazin cum este Ritezinul. Ritezinul are un efect permanent indelungat (1 – 2 ani) si este fitotoxic pentru unele plante: cum este graul, floarea soarelui, sfecla, fasolea, soia, inul, etc. In aplicarea acestui erbicid va trebui tinut seama neaparat de cultura care urmeaza in rotatia dupa porumb.

Doza de dizocab este de 4 – 7 kilograme la hectar in functie de continutul de humus al solului. Ambele erbicide asociate se aplica in acelasi timp cu lucrarea a patului germinativ si se incorporeaza imediat in sol. Pe solurile tratate cu erbicide mentionate in cazurile cand, dupa rasarirea porumbului mai apar buruieni, se va recurge la un tratament suplimentar cu sare de amine de 1,5 – 2 litri la hectar, tratamentul se efectueaza prin stropire cand plantele de porumb au 3 – 5 frunze si buruienile sunt in faza de rozeta.

Pe solurile infestate puternic cu costrei se vor aplica erbicide Alirox. Erbicidele Alirox se aplica cu 3 – 10 zile inainte de semanat si se incorporeaza in sol ca si erbicidele.

Cultura irigata

Porumbul este una din plantele care actioneaza foarte favorabil la irigare.

Cultura irigata a porumbului se deosebeste de cultura neirigata din mai multe particularitati:
- folosirea de hibrizi tarzii, de inalta capacitate productiva rezistente la frangere;
- pregatirea si nivelarea mai buna a terenului;
- ingrasaminte aplicate in doze mai mari in functie de productia planificata in conditii de irigare;
- folosirea de densitati maxime (60 – 80 mii plante la hectar);
- erbicidarea cu doze mai mici (1,5 – 2 kilograme la hectar Pitezin).

Irigarea trebuie sa asigure mentinerea optima a umiditatii solului mai ales in perioada critica care incepe cu 10 zile inainte de aparitia paniculului si dureaza pana la coacere. In primaverile secete se aplica o udare de rasarire cu o cantitate de apa de 200 – 250 metri cubi la hectar.

Recoltarea

Porumbul se recolteaza la maturitate deplina care se realizeaza aproximativ in 55 – 60 zile dupa ofilirea matasii la stiuleti. Recoltarea porumbului poate fi facuta de doua feluri manual sau mecanizat:

- manual necesita multa mana de lucru dar este inca mult folosita;
- mecanizata se poate face sub forma de stiuleti sau sub forma de boabe.

Cultura succesiva a porumbului pentru boabe

Porumbul pentru boabe poate fi cultivat cu bune rezultate si ca a doua cultura dupa plante care parasesc terenul la inceputul verii, dand astfel posibilitatea de a se obtine in decursul aceluia an doua recolte de pe aceiasi suprafata.

Zonele de cultura

Porumbul pentru boabe reuseste, in cultura succesiva in special in Campia din Sudul Tarii si in Dobrogea in conditii de irigare.

Hibrizii

Pentru culturii succesive hibridul de baza este Fundulea 102 la care se adauga Dobrogea 94 si Fundulea 96 capabili sa ajunga la maturitate daca a fost semanat pana la sfarsitul lunii iunie.

Rotatia

Cele mai bune plante premergatoare pentru cultura sunt plantele furajere timpurii, rapita, orzul si soiurile timpurii de grau.

Fertilizarea

Se va face numai fertilizarea cu azot folosindu-se 100 – 140 kilograme de azot substanta activa la hectar.

Productia

In conditiile din tara noastra, porumbul in cultura succesiva a dat productii cuprinse intre 3500 – 9000 kilograme boabe la hectar.

Ti-a placut acest articol? Trimite-l si prietenilor tai!

Articole conexe:

clubagricultura.ro

- intrebarea zilei

Revizie utilaje

Intrebare: la ce interval de timp se face revizia tehnica a tractoarelor?

Raspuns: Revizia tehnica a tractoarelor se executa dupa fiecare 900-1000 de ore de functionare in functie de ... citeste tot raspunsul aici

Comentarii
Comentarii0 comentarii




Ultima ora

Newsletter gratuit

Forum
edward spune: BuNa ziua, am un lamai altoit acum 2ani, s-a facut maricel dar incepand cu luna septembrie ii cad frunzele si a ramas un bat spinos acu ce trebuie facut ?
23-Nov-2014 09:22:58
Raspunde la intrebare
altION spune: STIE CINEVA IN MURES S-A VIRAT AGROMEDIU
23-Nov-2014 09:03:39
Raspunde la intrebare
george spune: Buna ziua.sunt interesat de doi purcei cam la 25 kg buc .
22-Nov-2014 00:23:14
Raspunde la intrebare
Rubrica meteo


Faza zilei
Fertilizare la grau
clubagricultura.ro

Ingrasamant chimic obtinut prin incalzire puternica a fosfatilor naturali care contine 24-27% P ca o ...

Stratul extern al scoartei copacilor batrani care este format din tesuturi moarte. In timp acestea s ...

Manager | Stiri si analize economice
Rentrop & Straton