Hranirea tineretului avicol

Cele mai mari greseli care se fac in aceasta perioada sunt legate fie de hranire si ingrijire, care afecteaza pasarea din punctul de vedere al greutatii corporale si al starii de sanatate, fie de programul de lumina, care afecteaza maturitatea sexuala si corelarea acesteia cu maturitatea corporala.

 

Printr-o furajare rationala, puicutele vor ajunge la maturitate sexuala la o varsta si o greutate vie stabilita inainte. Perioada de crestere este impartita in doua parti de durata inegala.

Demarajul corespunde primelor sase-opt saptamani de viata. Perioada de demaraj este urmata de o perioada zisa de „crestere“, care se termina cu intrarea in ouat. Acestor doua perioade le corespund doua tipuri de furaje, care difera mai ales prin continutul lor in proteine si printr-un nivel relativ constant de energie.

 

Furajul de demaraj este distribuit „ad libitum“ (la discretie). El contine 2.800-2.900 kcal energie metabolizabila/kg si 18-19% proteina bruta. Continutul in lizina si aminoacizi cu sulf este de 0,85 si 0,70%, aportul minim de metionina fiind de 0,33-0,35%.

 

Un furaj cu un nivel mai scazut de proteina, chiar 15%, nu pare sa exercite influenta asupra performantelor ulterioare de ouat, cu conditia sa se asigure continutul convenabil in lizina si aminoacizi cu sulf, prin suplimentari cu acesti aminoacizi. Aceasta masura poate aduce economii semnificative.

 

In perioada de crestere, care se intinde pe o durata mai mare de timp, consumul zilnic de furaje creste progresiv de la 50 la 70 grame/zi. Furajul va fi administrat la discretie.

 

Alimentatia puicutelor din categoria de varsta 0-8 saptamani va trebui sa asigure ratii echilibrate in proteine, vitamine si saruri minerale.

 

Furajul se administreaza in hranitori, ratia trebuie sa asigure 20-21% proteina bruta, intr-un furaj tip starter. In situatia in care nu se pot procura nutreturi gata combinate, se va face un „amestec de ferma“ din uruieli de cereale, astfel: 40% porumb, 25% grau, 10- 20% orz si 20-30% concentrat PVM.

 

Amestecul de hrana preparat in ferma cu adaos de supliment concentrat PVM 30% sau nutretul combinat procurat se vor da in ratie la discretie, uscat, sub forma macinata (nu sub forma de faina – foarte important) cu granulatii la dimensiunea particulelor de gris.

 

Este bine sa se administreze tainuri foarte dese, in cantitati mici, pentru a stimula consumul si a evita risipa. Hrana trebuie administrata sub forma uscata in alimentatia puilor. Consumul de furaje pe pui este conditionat de varsta in saptamani si de greutatea acestuia.

 

De la 8 la 18 saptamani este perioada in care nevoile proteice din ratie scad de la 21% in primele opt saptamani, la 18,5-19,5% P.B. in ratie la 8-14 saptamani si la 15,5-16,5 P.B. la 14-18 saptamani.

 

Dupa unele cercetari si recomandari, cele mai bune performante de ouat s-au obtinut atunci cand in hrana puicute lor in crestere s-au administrat, intre 8 si 10 saptamani, ratii continand 17% P.B., apoi la fiecare 15 zile scazand cate 1% proteina din furaj fata de precedentul, astfel incat in a 18-a saptamana de viata sa nu contina mai mult de 14% P.B.

 

O alta modalitate de furajare a tineretului se face pe baza unor diagrame, caracteristice pentru fiecare rasa si hibrid. Administrarea furajelor pe baza diagramei are drept scop realizarea unei greutati corporale prestabilite pe saptamani, specifice pentru fiecare rasa si hibrid.

 

Realizarea greutatii corporale prestabilite este esentiala pentru obtinerea productiei de oua standard. Furajele se introduc in hranitori odata cu primirea puilor.

 

La tineretul de inlocuire rase grele, furajarea controlata (restrictionata) incepe de la varsta de 26-28 zile, in functie de recomandarile furnizorului de material biologic. In perioada 1-25 sau 27 zile, furajarea se face „ad libitum“.

 

Obligatoriu se fac cantariri saptamanale pe un numar reprezentativ de pui pentru urmarirea evolutiei greutatii corporale, in comparatie cu curba standard. O atentie deosebita se va acorda asigurarii pietrisului in cantitati de 0,5 kg/100 tineret pe saptamana.

 

Frontul de furaje variaza in functie de varsta si trebuie asigurat la nivelul specificat de legislatia ecologica. Controlul consumului de furaje este deosebit de important pentru aprecierea starii de sanatate a efectivelor de tineret.