Zece produse traditionale romanesti asteapta sa primeasca protectie europeana

Pana in prezent, singurul produs certificat la nivel european prin indicatia geografica protejata este Magiunul de Topoloveni.

Potrivit directorului general din cadrul MADR, Viorel Morarescu, la acest moment, zece produse traditionale sunt inscrise pe lista pentru a obtine protectie europeana, fiind in pregatire pentru a fi analizate de autoritatile europene competente in vederea obtinerii certificarii la nivel european prin indicatia geografica protejata.
 
Pe lista celor zece produse se afla Carnatii de Plescoi, Salamul de Sibiu, Virsli, Branza de Giulianca Braila, Gemul de Rabarbar, Scrumbia de Dunare eviscerata afumata, Telemeaua de la Marginimea Sibiului, Branza de Covurlui, Salamul de Nadlac si Pita de Pecica, acestea avand sansa de a se alatura in viitorul apropiat Magiunului de Topoloveni, singurul produs romanesc ce se bucura la aceasta ora de o astfel de certificare. De asemeni, lista ar putea fi completata de Telemeaua de Ibanesti si Peste Novac afumat de Tara Barsei, produse pentru care se asteapta obtinerea denumirii de origine protejata.
 
Legat de acest aspect, Viorel Morarescu a declarat ca „din 2007 si pana in prezent, Romania a reusit sa obtina indicatia geografica protejata pentru un singur produs, respectiv pentru Magiunul de prune Topoloveni, iar pentru alte doua produse, Telemeaua de Ibanesti si Peste Novac afumat de Tara Barsei, se asteapta obtinerea denumirii de origine protejata. Aceste produse se afla inca in perioada de opozitie la Uniunea Europeana timp de sase luni. Ei au venit cu cateva observatii de forma si nu de fond, pe care le-am reglat”.
 
La nivel european Italia si Franta detin suprematia la numarul de produse traditionale cu astfel de certificare cu 296, respectiv 243 de astfel de produse protejate. La acest capitol Romania a fost depasita si de bulgaria, tara impreuna cu care a aderat la UE si care in prezent are trei produse cu denumire de origine protejata si 11 cu ndicatia geografica protejata.
 
Explicatia pentru aceasta discrepanta este data tot de directorul din MADR, Viorel Morarescu, care a mai precizat ca „pe de o parte, am intrat mai tarziu in Uniunea Europeana, iar celelalte tari nu au stat sa ne astepte pe noi, iar dupa ce am intrat a trebuit sa facem legislatia pentru ceea ce inseamna organisme private de inspectie si certificare. Din acele peste 4.400 de produse traditionale care erau inregistrate la nivel national cred ca unele trebuiau duse catre obtinerea acestei protectii, dar nu putem arde niste etape. De exemplu, acum derulam un proiect cu Elvetia pentru recunoasterea europeana a catorva produse, respectiv Telemeaua de la Marginimea Sibiului, Branza de Covurlui, Pita de Pecica, Gem de Rabarbar, Scrumbie de Dunare eviscerata si afumata, dar si pentru alte produse precum Salamul de Nadlac, Branza de Giulianca Braila, Branza de Burduf in scoarta de brad de la Bran, Carnatii de Plescoi si Virsli care se afla in diferite stadii de elaborarea a documentatiei. Targetul pentru noi este ca in jur de 25-30 de produse traditionale sa poata obtine DOP, IGP sau STG”.