Strategii de protectie impotriva aparitiei rapanului, in plantatiile de mar

Reducerea sursei de infectie se face prin ingroparea prin aratura, a frunzelor cazute, taierea si arderea lastarilor infectati, eliminarea pomilor batrâni, rapanosi, din vecinatatea livezilor tinere de mar.

Aportul de uree inainte de caderea frunzelor favorizeaza degradarea agentilor fitopatogeni, dar poate avea efecte secundare (ulceratii, Nectria). Adunarea sau distrugerea frunzelor toamna reduce notabil inoculul.

Ca tratamente in perioada de repaus, se aplica Zeama sulfocalcica - 20 %, Polisulfura de bariu - 6 % .

"In perioada de vegetatie, primul tratament se face la dezmugurire, al doilea in faza de buton rosu - inceputul infloritului, al treilea - la sfarsitul infloritului. Tratamentele preflorale se fac cu produse cuprice, iar la sfârsitul infloritului cu fungicide carbendazimice. In functie de avertizare, tratamentele continua, alternand produse din diferite grupe chimice", spune Beatrice Iacomi, specialist in protectia plantelor, conferentiar la USAMV Bucuresti.

Pentru controlul simultan al fainarii, se folosesc fungicide polivalente.

In conditii de atac mediu sau slab, se aplica tehnica S.A.T. (Single Application Treatment): un singur tratament la dezmugurit, intr-o concentratie mai mare (ex. ditianona - 0,6%). In acest mod se asigura protectia pomilor timp de o luna.