Despre cum mi-am înjumătăţit cantitatea de gunoi. Mormanul de compost din grădină.

V-am povestit acum câteva zile despre cotoarele de ghimbir, păstârnac, morcovi sau ţelină, din care puteţi obţine plăntuţe tinere, gata pentru a fi mutate în ghiveci sau direct în grădină. Ei bine, dacă aceste resturi vegetale pe care le considerăm gunoi iau calea păsării Phoenix şi pot renaşte din propriul cotor, alta este situaţia cojilor de ceapă şi cartofi, a tulpinilor rămase de la verdeţuri (mărar, pătrunjel, leuştean), precum şi a majorităţii celorlalte resturi organice. Ele vor ajunge cu siguranţă în pubela de gunoi. Sau, dacă staţi la curte, în lădiţa de compost...

Tipuri de compost

Compostul de casă sau vermicompostul
Acest compost se produce în casă, din deşeuri menajere şi cu ajutorul râmelor şi, ca atare, este cunoscut mai ales sub numele de vermicompost. Vermicompostul este un îngrăşământ organic de culoare neagră format dintr-un amestec de dejecţii (coprolite) de râme, materiale organice în diferite stadii de descompunere, coconi de râme, râme vii şi alte vieţuitoare. Coprolitele sunt o masă biologic activă formată din numeroase bacterii, enzime şi resturi organice nedigerate de râme.

Un alt component important al vermicompostului este humusul, un material complex bogat în acid humic şi, desigur, în forme uşor asimilabile de către plante de calciu, fier, potasiu, sulf şi fosfor. (I. Toncea)

Compostul de grădină sau de curte
Compostul de curte este un îngrăşământ organic rezultat în urma fermentării controlate a unui amestec de deşeuri zootehnice şi de resturi vegetale care se produc şi prisosesc în gospodăriile şi grădinile (curţile) ţărăneşti.

Datorită volumului relativ mic de deşeuri organice care se produc zilnic într-o gospodărie, inclusiv în cele profilate pe creşterea animalelor, procesul de compostare se desfăşoară în două etape:

• etapa de colectare a materialelor organice, care de obicei se face într-un recipient sau loc special amenajat (betonat şi cu fosă de colectare a dejecţiilor lichide) în curtea casei sau a fermei şi în apropierea sursei de materiale;
• etapa de compostare propriu-zisă, care se desfăşoară pe un teren îndepărtat de locuinţele oamenilor, adăposturile de animale şi de sursele de apă potabilă sau, cel mai bine, pe câmp, la cel mai apropiat capăt al parcelei care urmează a fi fertilizată cu îngrăşăminte organice.

Cum se poate produce compostul în gospodărie?
Înainte de descrierea reţetelor de compostare, dr. ing. Ion Toncea enunta 4 reguli de bază ale procesului de compostare:

• Compostul se produce cât mai aproape de sursa de „materii prime”!
• Cel mai bun compost se obţine din amestecul mai multor materiale organice şi, uneori, minerale diferite!
• Amestecul pentru compostare se realizează din cantităţi, relativ egale de materiale organice verzi şi uscate, mari şi mărunte şi proaspete şi vechi!
• Evoluţia proceselor de compostare şi, desigur, calitatea compostului depind de modul cum este dirijată proporţia dintre apa şi aerul din grămada de compost!