Florin Barbu: Ordonanta amanarii ratelor fermierilor

In scrisoare se mentioneaza impactul negativ al conditiilor semnalate in Proiectul de Ordonanta. In acest sens, se asteapta solutionarea dificultatilor intampinate de fermierii romani.

 

In plus, solutia propusa in Proiect afecteaza negativ toti operatorii din sectorul agricol, fie furnizori, distribuitori sau fermieri.

 

Mai jos puteti citi scrisoarea adresata ministrului de catre AIPROM si AISR.

 

"Stimate domnule Ministru,

 

Va prezentam mai jos punctele de vedere si comentariile Asociatiei Industriei de Protectia Plantelor din Romania (AIPROM) si ale Aliantei Industriei Semintelor din Romania (AISR) cu privire la impactul negativ si disproportionat al proiectului de modificare si completare a OUG nr. 4/2024 asupra producatorilor si importatorilor de input-uri agricole, si anume produse de protectie a plantelor, seminte, combustibili si ingrasaminte («Proiect»).

 

Mai exact, ne referim la prevederile din Proiect conform carora:

 

«[c]reditorii institutii financiare bancare, institutii financiare nebancare, furnizorii de utilitati, precum si distribuitorii si furnizorii de resurse materiale agricole folosite la infiintarea si productia agricola vegetala, nu intreprind masuri de recuperare, executare silita, asupra creantelor acumulate, nu intreprind masuri de exigibilizare precum insolventa, declararea scadentei anticipate, altele asemenea, pana la finalul anului 2025.» (sublinierea noastra)

 

Suntem parte ale aceleiasi agriculturi si suferim acelasi impact negativ al conditiilor mentionate in Proiectul de Ordonanta. Suntem conectati cu fermierii si distribuitorii de input-uri ca parti ale aceluiasi lant valoric, care functioneaza ca un ecosistem si orice decizie din sistem se repercuteaza si asupra noastra. Proiectul introduce (a) un caz de suspendare a rambursarii datoriilor restante, a ratelor dobanzilor si comisioanelor scadente datorate de fermieri furnizorilor si distribuitorilor de input-uri agricole, precum si (b) interzicerea aplicarii de catre creditori (furnizori sau distribuitori) a unor masuri de recuperare a creantelor scadente de la data intrarii in vigoare a prevederilor pana la data de 31 decembrie 2025.

 

- Publicitate -

 

Salutam interesul MADR de solutiona dificultatile intampinate de fermierii din Romania ca urmare a conditiilor meteorologice din ultima perioada si deschiderea MADR de a discuta solutiile propuse in Proiect.

 

Solutia propusa in Proiect va afecta negativ toti operatorii din sectorul agricol, fie furnizori sau distribuitori, fie fermieri, dupa cum aratam in Sectiunea A. In plus, Proiectul prezinta vulnerabilitati legale insurmontabile, incalcand atat normele constitutionale cat si rigorile de tehnica legislativa, dupa cum vom arata in Sectiunea B si Sectiunea C de mai jos.

 

Precizam ca aceste punct de vedere este sumar si este inaintat pentru a face mai eficienta dezbaterea publica ce urmeaza a avea loc marti, 24 septembrie 2024, la sediul MADR de la ora 17:00. Daca se solicita, putem dezvolta argumentele sumarizate mai jos.

 

A. Proiectul va afecta negativ atat furnizorii sau distribuitorii, cat si producatorii agricoli

 

Proiectul va afecta, in mod cert, imediat si semnificativ sectorul agricol din Romania si va agrava situatia acestuia.

 

Acest lucru se va intampla intrucat Proiectul, in forma sa actuala, (i) suspenda plata voluntara a datoriilor restante, a dobanzilor, comisioanelor scadente datorate de fermieri, penalitatilor de intarziere a platii si (ii) blocheaza, pana la 31 decembrie 2025, luarea de catre creditori a oricaror masuri de recuperare a creantelor scadente. Altfel spus, creditorii (fie ei furnizori, fie distribuitori) nu vor mai avea concursul Statului in vederea recuperarii creditului comercial acordat fermierilor. Dupa cum stiti, furnizorii de input-uri, prin acordarea de credit comercial pe termen lung (pana la recoltarea culturii)[1], au permis fermierilor accesul la tehnologii si produse inovative, avand ca rezultat imbunatatirea productivitati si sporirea competitivitatii fermierilor romani. Mai mult, furnizorii de input-uri risca o expunere pe credit de doi ani aproape, ceea ce este imposibil de suportat, in conditiile in care 80% din timpul de creditare cade in sarcina producatorilor de input-uri.

 

[1] Prin comparatie, termenul legal maxim de plata al agricultorilor francezi este de doar 45 de zile.

 

In absenta platii voluntare la scadenta a creditului comercial, conform celor agreate in mod liber prin contracte, si in absenta recuperarii creantelor (creditului comercial) prin procedurile de executare silita in caz de neconformare voluntara, furnizorii si distribuitorii (i) nu isi vor putea achita propriile obligatii de plata fata de creditorii lor, (ii) vor fi decapitalizati si (iii) vor fi cel mai probabil nevoiti sa acorde mai greu credit comercial, strict in functie de politicile comerciale individuale ale fiecaruia dintre acestia. Acest lucra poate (i) afecta producatorii agricoli si, pe cale de consecinta, competitivitatea sectorului agricol din Romania, (ii) diminua ponderea acestuia in produsul intern brut, si posibil (vi) provoca iesirea de pe piata a unor operatori din sector (furnizori, distribuitori si fermieri). In acest scenariu, concurenta pe piata va fi afectata, iar inovatia si productivitatea, diminuate.

 

Scenariul de mai sus este urmarea fireasca si inevitabila a afectarii negative a drepturilor creditorilor, care, pentru a-si securiza viabilitatea financiara si abilitatea de a functiona pe piata pe baze economice, ar putea teoretic sa fie pusi in situatia de a decide, in functie de politicile comerciale individuale si propriul acces la resurse financiare (i) fie sa renunte la creditul comercial urmand sa furnizeze input‑urile cu plata in avans sau la livrare, (ii) fie sa ceara de la partenerii contractuali garantii independente de plata sau garantii de plata de la societatile-mama ale partenerilor care sunt mari exploatatii agricole. In toate aceste cazuri, fermierii mici si medii ar putea fi afectati, intrucat creditul comercial este esential pentru viabilitatea lor economica, iar acestia nu au posibilitatea de a procura garantii independente sau de la societatile mama, precum concurentii acestora, marile exploatatii agricole.

 

Concluzia naturala este ca interventia abrupta si brutala propusa de Proiect, in sensul suspendarii rambursarii creditului comercial si a componentelor acestuia si a interzicerii masurilor de recuperare, executare silita, asupra creantelor acumulate, va afecta cel mai probabil intregul sector agricol, incluzand aici nu doar furnizorii si distribuitorii, ci si fermierii, mai ales producatorii agricoli mici si mijlocii.

 

B. Proiectul incalca principii constitutionale

 

Masura de amanare a platii unor obligatii contractuale si de a interzice masurile de recuperare, executare silita cu privire la creantele furnizorilor si producatorilor impotriva fermierilor incalca mai multe principii constitutionale, dupa cum urmeaza:

 

(i) Reprezinta o ingradire a accesului liber la justitie, acces care nu poate fi limitat potrivit articolului 21.2 din Constitutie care prevede ca «[n]ici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept».

 

Cum executarea silita este parte integranta a unui litigiu civil si necesita concursul instantelor in vederea desfasurarii, concluzia fireasca este ca blocarea executarilor silite pana la data de 31 decembrie 2025 reprezinta o flagranta limitare a dreptului de acces la justitie.

 

(ii) Reprezinta o incalcare a dreptului de proprietate privata protejat prin articolul 44 al Constitutiei, fiind mai exact o restrangere a unor drepturi fundamentale ale creditorilor (fie ei furnizori sau producatori, fie distribuitori) si anume drepturile de proprietate asupra creantelor impotriva fermierilor. Aceasta intrucat, ca regula, amanarea oricarei obligatii de plata genereaza dobanzi in contul creditorilor, dobanzi datorate de debitori.

 

Cum Proiectul nu mentioneaza ca debitele producatorilor agricoli continua sa genereze dobanzi de la data intrarii in vigoare pana la 31 decembrie 2025, acest aspect reprezinta o „expropriere” intrucat impune creditorilor sa suporte, pe costul lor, amanarea platii obligatiilor de catre creditori. Din acest motiv creditorii au drept de regres impotriva Statului pentru dobanzile neachitate, daca Statul va impune aceste masuri prin promulgarea Proiectului.

 

(iii) Reprezinta o incalcare a limitelor exprese ale delegarii legislative.

 

Conform articolului 115.(6) al Constitutiei «[o]rdonantele de urgenta … nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie…».

 

Or, dupa cum am aratat mai sus, Proiectul genereaza consecinte negative in domeniul in care intervine, si anume, dreptul de proprietate al creditorilor in componenta sa de valorificare a creantelor, unde se inregistreaza o expropriere temporara, sau accesul la justitie, care este ingradit pana la 31 decembrie 2025 in ceea ce priveste recuperarea creantelor prin procedura executarii silite.           

 

C. Proiectul prezinta carente de tehnica legislativa

 

Proiectul ar trebui avizat de catre Secretariatul General al Guvernului din punctul de vedere al oportunitatii promovarii acestuia, in sensul motivarii situatiei extraordinare a carei reglementare nu poate fi amanata, precum si a prezentarii consecintelor neadoptarii Proiectului, conform Art. 31 al Hotararii de Guvern nr. 561 din 10 mai 2009.

 

In egala masura, este necesar punctul de vedere al autoritatii de concurenta, Consiliul Concurentei, date fiind impactul semnificativ al Proiectului asupra cererii si ofertei si, pe cale de consecinta, asupra concurentei pietei relevante a sectorului agricol, cu precadere asupra lantului de aprovizionare a acestui sector.

 

D. Propunerile AIPROM si AISR

 

Solutia propusa de Proiect nu adreseaza dificultatile sistemice intampinate de producatorii agricoli. Dimpotriva, plaseaza costurile solutiei exclusiv pe umerii furnizorilor si distribuitorilor de input-uri agricole, ceea ce poate provoca o „contractie” a sectorului agricol la toate nivelurile (producator/furnizor, distribuitor si fermier) ca urmare a limitarii accesului la finantare, a blocajului financiar si a decapitalizarii fortate a operatorilor. Mai mult, solutia propusa prin Proiect agraveaza in mod abrupt dificultatile operatorilor din piata si altereaza pe termen scurt si mediu viabilitatea ecosistemului reprezentat de producatori si furnizori, distribuitori si fermieri.

 

Ca atare, credem ca ar fi oportun ca solutia ce poate fi avuta in vedere de catre MADR sa cuprinda un pachet complex de masuri menite sa adreseze problemele sistemice ale agriculturii, asa cum au fost acestea acutizate de seceta din ultimii ani, si anume:

 

(i) Ajutoare financiare directe sub forma de granturi sau imprumuturi cu dobanda scazuta, care ar plasa solutia pe umerii celui mai calificat sa rezolve problemele din agricultura, si anume Guvernul Romaniei.

 

(ii) Garantarea de catre Guvern Romaniei a creditului comercial angajat de catre producatorii agricoli in relatia cu partenerii acestora, fie ei furnizori sau distribuitori, ceea ce ar permite atat continuitatea fluxului de input-uri catre fermieri, cat si prezervarea stabilitatii financiare a furnizorilor/distribuitorilor.

 

(iii) Incurajarea si extinderea accesului la asigurari impotriva secetei, eventual caracterul obligatoriu al unei asemenea asigurari.  

 

Pe cale de consecinta, Asociatia Industriei de Protectia Plantelor din Romania si Alianta Industriei Semintelor din Romania, in numele membrilor sai care asigura aproape 85% din consumul de produse de protectie a plantelor in Romania, respectiv aproximativ 80% din consumul de seminte de uz agricol in Romania, va solicita renuntarea la prevederile

 

Art. 62 din Proiect, date fiind consecintele negative, certe si semnificative asupra sectorului agricol si asupra competitivitatii si modernizarii acestuia.

 

Suntem companii independente intr-o piata libera, care isi iau propriile decizii comerciale si nu putem impune solutii comune.

 

Va stam la dispozitie cu suport tehnic si argumente in vederea punerii pe baze constitutionale si legale a Proiectului, pentru a evita un impact negativ major asupra operatorilor din sectorul agricol si asupra competitivitatii si productivitatii acestuia".