Investitie de 20.000 de euro intr-o microferma de productie a carnii de pasare

In agricultura, modelul de business integrat a fost preluat si dezvoltat de marile grupuri de firme, cu afaceri atat in productia vegetala, cat si in zootehnie si pe partea de procesare. Scopul este de a obtine produse finite cu o valoare adaugata mare, dar si cel de a diversifica activitatea de productie. Rezultatele sunt cresterea veniturilor dar si diminuarea riscurilor. Un fermier care cultiva exclusiv floarea soarelui este supus unui risc mult mai mare decat unul care cultiva rapita, floarea soarelui si alte oleaginoase. Iar in situatia in care acesta dispune si de silozuri si o fabrica de procesare, se poate vorbi de un business integrat.

De exemplu, potrivit informatiilor publicate in presa economica, omul de afaceri Adrian Porumboiu dispune de noua firme de productie vegetala si zootehnie, noua fabrici de paine, trei mori, trei firme detinatoare a 48.000 de hectare de teren agricol, o fabrica de lapte, una de ulei si biodiesel, precum si silozuri cu o capacitate de circa 300.000 de tone de cereale. Iata un exemplu perfect de business integrat.

Desi pare exclusiv apanajul marilor fermieri, modelul poate fi implementat cu succes si la o scara mult mai mica. Este vorba de microfermele alcatuite ori din cativa asociati, ori din membrii aceleiasi familii, care isi diversifica productia investind inclusiv in procesare. Pentru a fi competitive, astfel de microferme se adreseaza unui alt gen de consumatori fata de clientii obisnuiti ai supermarketurilor. Este vorba de cei care isi doresc produse alimentare obtinute prin mijloace traditionale si care sunt de acord sa plateasca un pret mai mare pentru un produs mai gustos si mai sanatos.

Investitia intr-o astfel de ferma specializata in productia de carne de pasare s-a ridicat, anul trecut, la 20.000 de euro. Este vorba despre sase asociati care au pus bazele unei ferme in comuna Nucet, judetul Dambovita.

Voichita Bejan, unul dintre investitori, a declarat pentru Wall-Strett.ro ca au utilizat exclusiv fonduri proprii, insa nu exclud ca pe viitor sa apeleze si la fonduri europene.

Microferma este situata in comuna Nucet, judetul Dambovita, si ocupa o suprafata de circa 4.000 mp in care sunt integrate casa, adaposturile de crestere pentru vara si iarna, spatii de depozitare, o pasune si o livada. In plus, firma detine si 70 de hectare de teren in judetele Calarasi si Dambovita unde cultiva porumb, grau, orz, sorg, floarea soarelui si lucerna.

"Scopul business-ului este ca in 2-3 ani sa reusim sa avem o piata suficient de mare astfel incat sa transformam integral productia de cereale in carne (prin cresterea efectivelor de pasari anual), fara a mai fi astfel nevoiti sa vindem cerealele la un pret minim la momentul recoltarii. Totodata ne gandim foarte serios si la exportul de carne", a declarat Voichita Bejan, potrivit sursei citate.

Aceasta a explicat ca "in prima faza consumatorii nu inteleg ca o carne de calitate implica costuri de productie mai mari, ceea ce se reflecta si in pretul final al produsului. Astfel o carne naturala o sa coste tot timpul si oriunde in lume mai mult decat carnea de la raft", afirma Voichita Bejan.

Potrivit siteului microfermei, "preocuparea noastra principala a fost cresterea curcanilor in conditii cat mai apropiate de cele din mediul natural: hrana de calitate, 100% vegetariana, compusa din furaj combinat, cereale si amestecuri de ierburi printre care: lucerna, orz, paie de sorg; existenta unei pasuni; adaposturi cu lumina naturala si o buna ventilatie pentru perioada rece si cea foarte calduroasa; mentinerea unor conditii de igiena stricta (schimbarea asternutului de paie si dezinfectarea adapatorilor, hranitorilor si a adapostului de doua ori pe saptamana) pentru a evita administrarea de tratamente profilactice bazate pe antibiotice".

Legat de sprijinul pe care il acorda statul investitiilor in acest sector, Voichita Bejan afirma ca "nu exista in Romania un producator mic pe zona agricultura-zootehnie care sa se simta sprijinit cu adevarat de stat".

Ea considera ca "este nevoie de o legislatie stabila pe cel putin 10 ani, sa stii ca macar contextul legislativ de la startul proiectului este acelasi, ca sa te poti preocupa de dezvoltarea afacerii in sine".