Pretul real al alimentelor de baza

In acest context, oamenii ar trebui sa plateasca pe un kilogram de carne de porc aproximativ 60 de euro, in timp ce pe un litru de lapte intre 15 - 20 de euro. 

 

In spatiul public se afla o falsa problema asupra banilor primiti de fermieri. Se considera ca acestia primesc prea multi bani, fara sa se ia in calcul rata de intoarcere in economie. "Nu de putine ori sunt discutii in spatiul public legate de banii pe care ar trebui sa-i primeasca fermierii astfel incat sa isi pastreze capacitatea de a produce alimente de calitate si la preturi accesibile pentru consumatori! Se creeaza astfel o falsa problema ca uneori fermierii primesc prea multi bani si ca ei nu se intorc in economie! La o prima vedere si o analiza economica rudimentara, fara sa se inteleaga prea multe, poate fi reala asertiunea cu rata de intoarcere in economie!", declara europarlamentarul pe pagina sa de Facebook.

 

De asemenea, fara subventii sau plati directe, cetatenii ar trebui sa scoata din buzunar un pret de 10 ori mai mare pentru un produs alimentar de baza. Intr-o medie europeana, kilogramul de carne de porc este sase euro in prezent. Acest fapt s-ar schimba radical daca subventiile nu s-ar aloca fermierilor, deoarece kilogramul ar ajunge la aproximativ 60 de euro.

 

"Am ridicat aceste probleme in cadrul Comisiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala din aceasta saptamana, participand la o dezbatere pe marginea prezentarii de catre un reprezentant al Comisiei (DG AGRI) a raportului de evaluare a politicii de informare privind politica agricola comuna (PAC)", potrivit europarlamentarului roman.

 

In cazul laptelui nu exista diferente, un pret mediu este de doi euro. In conditiile in care platile directe nu s-ar realiza, laptele ar putea ajunge la un pret de 15 - 20 euro. Aceste statistici sunt dovada costurilor de productie ridicate in agricultura. Acest aspect nu tine doar de Romania, fiind prezent si in alte state membre.

 

"Am mai spus asta si in cadrul Comisiei AGRI, unde din pacate avem de-a face cu unele abordari ale Comisiei desprinse din realitate, pentru ca nu-i asa, nici aici nu sunt -toate cu lapte-. Cel mai bun barometru pentru viata la tara ar fi sa ne facem o evaluare fiecare si sa ne gandim cati dintre noi ne-am indemna copilul sa fie fermier intr-o ferma de vaci de lapte de exemplu! Si atunci sigur ca putem avea un raspuns.

 

De ce noi, cei din Comisia de Agricultura si cei din Comisia de Dezvoltare Regionala tipam ca din gura de sarpe cand Comisia Europeana, vrea sa mai taie o felie din banii fermierilor sau a primarilor si sa-i puna la dispozitia unor structuri care sa dezvolte diverse capacitati care au prea putine legaturi cu agricultura! Nu intamplator le spuneam colegilor ca cel mult le dam balegarul pentru biogaz si nicidecum bani fermierilor! Desi chiar si balegarul este un produs indispensabil avand in vedere pretul ingrasamintelor!

 

Revenind la oile noastre, consumatorii trebuie sa fie informati in mod corect de aspectele legate de banii investiti in agricultura iar decidentii politici sa inteleaga ca fermierul nu este doar “un dispecer al banilor“ pe care uneori il muta dintr-un -jeb in alt jeb-! Asta daca nu-i lovesc cresterea preturilor intre timp si umbla la alocatia copilului sa isi completeze nevoile financiare!", a precizat Daniel Buda.