Un usturoi mai putin obisnuit

Usturoi salbatic, allium vienale, RETETA, leurda, cultivarea USTUROIULUI SALBATIC, leurda, ceapa, usturoi

Usturoiul salbatic este o planta care, ati ghicit, are o aroma foarte mult asemanatoare cu cea a usturoiului. Nu il veti gasi niciodata pe tarabe, dar aveti sanse sa il gasiti in supermarketuri, importat. Se adreseaza preparatelor sofisticate, in nici un caz nu merge alaturi de mititei si mustar.

Usturoi ai mancat, gura nu-ti miroase!

Are un gust mai fin si o aroma mai putin patrunzatoare decat a usturoiului clasic. Forile lui sunt asemanatoare cu cele ale cepei, dar de o culoare purpuriu-violacee. Frunzele au forma de lance, sunt lungi, subtiri si ingustate la varf.

Pe ele le puteti folosi in bucatarie in primul rand la mancarurile reci si la salate, ca substitut al usturoiului sau al cepei, legume care ar fi dat o aroma prea puternica.


Cu alte cuvinte, daca intr-o salata inlocuiti usturoiul verde cu frunze de usturoi salbatic, il puteti convinge si pe cel mai mofturos sa guste. Savoarea va fi cu siguranta mai rafinata, iar mirosul nu atat de persistent.

Nu il confundati cu leurda

Desi multi cred ca leurda este usturoi salbatic, e vorba de doua specii diferite. Le puteti deosebi usor, prin forma frunzelor. In vreme ce ale usturoiului salbatic sunt lungi si subtiri, cele ale leurdei sunt late, asemanatoare cu cele de lacramioara. Leurda creste in paduri sau pe campii umede si umbrite, in timp ce usturoiul salbatic aveti sanse mari sa il intalniti la marginea campiilor, pe terenuri necultivate.

Usturoiul salbatic (Allium vienale) mai este numit si pur sau samurasla. El face parte din aceeasi familie cu ceapa (Allium cepa), usturoiul (Allium sativum) si leurda (Allium ursinum).

Gradini cu usturoi salbatic
Pentru cultivarea usturoiului salbatic veti avea nevoie de o parcela cu sol bine ingrasat, bine drenat si irigat. Terenul trebuie permanent curatat de buruieni pentru ca planta este sensibila. Este afectata si de temperaturi scazute, de aceea atentie la perioada de semanat, nu mai devreme de aprilie-mai.

Cel mai adesea se inmulteste prin despartirea tufelor, pentru ca semintele germineaza mai greu. Plantele obtinute din seminte rasar la 15-16 zile dupa semanat. Daca veti infiinta cultura prin plante divizate din tufa mama, distanta recomandata de plantare este de 25 cm intre randuri si 10 cm intre plantele de pe acelasi rand.

Aceeasi cultura poate fi mentinuta timp de 4 ani pe aceeasi parcela. Iarna este bine sa o protejati de eventualele geruri uscate cu un strat de paie sau frunze uscate.

Daca vreti sa condimentati salatele cu usturoi salbatic chiar si iarna, acest lucru poate fi posibil daca toamna tarziu il transplantati in ladite cu un amestec de mranita si nisip. Tineti laditele intr-un loc cu multa lumina si caldura, si udati moderat, pentru a nu putrezi bulbii. Frunzele se vor dezvolta ca si in gradina si le puteti recolta pe masura ce apar.

Etimologie usturoi salbatic:

Usturoi salbatic sau Ai salbatic pare a fi un termen generic pentru toate plantele din genul Allium intalnite in flora spontana, precum Allium moschatum si Allium tauricum (aiul salbatic, din flora specifica Dobrogei), Allium ursinum (leurda), Allium vineale (pur). Pentru acesta din urma, denumirea, intalnita frecvent si mentionata de studiile etnografice, este samurasla, cu varianta samulastra. Cu timpul, sensul lor s-a schimbat, astazi samurasla reprezentand orice planta rasarita din scuturarea semintelor culturii premergatoare.

Salata de papadie cu telemea si usturoi salbatic

200 g telemea de vaci, o mana de frunze de papadie, 4 linguri ulei de masline, o legatura de usturoi salbatic, 2 tulpini de busuioc, 2 linguri otet de mere

Se spala frunzele de papadie tanara si se taie marunt; la fel usturoiul si branza (in cubulete). In final se adauga uleiul, otetul de mere si mugurii de busuioc.

Datini si obiceiuri populare:
“Sarbatoarea din Calendarul ortodox din 6 august, Probejenia sau Schimbarea la Fata marcheaza in Calendarul popular hotarul intre vara si toamna. La Probejenie se spunea, in unele zone, ca incepe calatoria berzelor, starcilor si a altor pasari migratoare. De acum, frunza codrului isi schimba culoarea, iarba inceteaza sa creasca, apele se racesc si sunt ,,spurcate" de cerb, serpii si alte vietuitoare (soprle, salamandre, insecte) se retrag pentru iernat in ascunzisuri. Din aceasta zi omului ii era interzis sa se mai scalde in apa rului si sa omoare, conform obiceiului, sarpele care ii iese in cale.

In aceasta zi sunt recoltate multe plante si fructe pentru tamaduirea bolilor: avrameasa, imparateasa, leusteanul, usturoiul de samulastra, florile de musetel si de tigva, alunele, crengutele incarcate cu prune etc. Ca la orice hotar calendaristic, apar si practici de pomenire a mortilor (pomenile date in aceasta zi se numesc Mosii Schimbarii la Fata).

Ofrandele obisnuite sunt strugurii, mustul si fagurii de albine. Boabele de struguri desprinse de pe ciorchine si sfintite la biserica se numesc, in unele zone etnografice din Moldova (Tutova), "coliva de struguri". Gustatul primului bob de strugure se facea dupa un ritual din care nu lipsea formula pronuntata cu voce tare: "Boaba noua in gura veche!" (Moldova si Bucovina). De la obiceiul de a gusta ritual strugurii si alte poame la Mosii Schimbarii la Fata, luna august a primit si numele de Gustar (Muntenia centrala, Oltenia de vest).”
Comoara satelor. Calendar popular - Ion Ghinoiu, Editura Academiei, 2006
Literatura recomandata:

• Cultura legumelor mai putin raspandite – Gh. Valceanu, Editura Ceres, 1982
• Comoara satelor. Calendar popular - Ion Ghinoiu, Editura Academiei, 2006