Unde ieșim din casă: Grădina Botanică din București

Dacă stai să o compari cu alte grădini botanice din marile capitale europene, Grădina Botanică din București nu este nici atât de mare și nici atât de încărcată de istorie. Pentru bucureșteni ea are însă o mare calitate: este ultimul spațiu verde din inima orașului rămas intact.


Pentru un neavizat, ea este un parc bine amenajat și întreținut, mult mai curat și mult mai civilizat decât alte parcuri bucureștene. Nu este locul potrivit pentru a ieși cu prietenii la o bere cu mititei, dar poate fi secretul unei duminici de succes dacă îți dorești o plimbare cu familia.

Un ochi experimentat va privi mai în amănunt și va putea deosebi sectorul plantelor ornamentale, cel al plantelor rare din Balcani și zona Mediteranei, sectorul dedicat florei dobrogene, o grădină italiană, o cascadă și regiunea plantelor alpine, rozariul, arboretul și, întotdeauna cele mai admirate, plantele exotice cultivate în clădirea serelor (vedeți eticheta pe google map, la finalul articolului).

Printre plantele rare puteți întâlni aici arborii pagodelor (ginkgo biloba), patru exemplare, situate la 200 de metri de intrarea principală. Nu departe se află lacul cu chiparoși, arbori ocrotiți. Tot aici înflorește și copacul cu lalele, Liriodendron tulipifera, cu flori superbe, mari, de culoare galbenă. (vezi foto jos)

Istoria Grădinii Botanice din București
Înființarea ei se datorează în mare măsură profesorului Carol Davila, care i-a alocat 7 hectare în partea stânga a Cotrocenilor, în anul 1860. Grădina aparținea, la acea data, de Facultatea de Medicină și Farmacie, iar specialistul care s-a ocupat de amenajarea ei a fost botanistul Ulrich Hoffmann.

Fondul genetic s-a îmbogățit rapid, astfel încât primul catalog cu 3.700 de specii a fost publicat 6 ani mai târziu. Începând din 1870, grădina a devenit parc de agrement iar toată baza științifică, atât cât s-a putut, a fost mutată pe un teren care aparținea de actualul Palat Șuțu (Muzeul Bucureștiului). Din 1874, la conducerea Grădinii Botanice vine Dimitrie Brândza, om de știință al cărui nume instituția îl poartă și astăzi.

El a reușit să obțină un teren suficient de mare în apropiere de vechiul amplasament (cel inițial a rămas și astăzi în curtea Palatului Cotroceni) pe care l-a amenajat în forma în care există și astăzi.

INFO UTIL
Se poate vizita vara între 8:00 - 20:00 și iarna între orele 9:00 - 17:00
Intrarea în clădirea serelor și în muzeu: marți, joi, sâmbătă, duminică: 9:00 - 13:00

Se acordă reducere de 50% elevilor, studenților, pensionarilor.


Liriodendron tulipifera - arborele cu lalele, poate fi admirat la Gradina Botanică

View Larger Map