Agricultura acvaponica, o solutie pentru a obtine productii mari de pe suprafete mici

Doi soti din Focsani au reusit sa demareze o astfel de afacere de viitor, care combina acvacultura cu agricultura.

Un concept mai nou de a face agricultura incepe sa fie pus in practica si in Romania, printre promotori numarandu-se doi soti din Focsani, care, dupa mai multe investitii esuate in alte domenii, s-au gandit sa infiinteze o ferma acvaponica.
 
Agrucultura acvaponica presupune cultivarea de legume combinata cu crestrea pestilor, obtinandu-se astfel o productie dubla, suta la suta ecologica. Procedeul presupune o simbioza intre pesti si plante, pestii, prin dejectiile produse, oferind hrana plantelor, iar acestea ajutand la curatarea apei. Plantele se cultiva pe o suprafata speciala  poroasa, deasupra apei in care inoata pestii, nefiind necesara folosirea ingraşamintelor, a pesticidelor sau a altor chimicale, pentru ca peşti nu ar rezista sub influenţa acestora. Un important avantaj, faţa de agricultura convenţionala il constituie faptul ca productia de legume este de 8 ori mai mare şi legumele lor au gust mai bun, sunt dulci, gustoase şi pline de arome.
 
Cei doi doti din Focsani si-a amenajat mica lor ferma acvaponica pe o suprafata de 120 de metri patrati, pe care au amenajat cinci bazine in care inoata cate 80 de carasi, deasupra carora au plantat salata, aproximativ 6.000 de bucati. Printr-un sistem de filtrare, apa se plimba de la pesti la plante si inapoi, asigurandu-se astfel hranirea salatelor cu dejectiile pestilor, si totodata, curatarea apei care se intoarce in bazinele cu pesti.
 
O componenta a sistemului acvaponic este acvacultura, care presupune existenta pestelui si a unui bazin de crestere pestelui. In bazinul lor, pestii primesc cu apa proaspata si hrana pentru a se dezvolta. Ca o consecinta fireasca, apa din bazin se umple cu fecale si deseuri rezultate din procesul de hranire a pestilor. Aceasta apa plina de deseuri organice este tratata cu microbi si bacterii benefice, care transforma deseurile in nutrienti pentru plante, dupa care apa trece in sistemul de hidrocultura.
 
Componenta de hidrocultura presupune ca plantele si culturile sunt cultivate in apa bogata in nutrienti, care a trecut in zona de cultivare a legumelor, din bazinul de peste. In timp, apa este utilizata de plante, care consuma substantele nutritive din ea si se umple cu deseuri vegetale. Consumarea nutrientilor din apa de catre straturile de legume face ca apa sa devina, din nou, utilizabila pentru peste, asa ca este pompata inapoi la bazin, iar procesul de recirculare reincepe. Un sistem acvaponic functioneaza continuu in baza reciclarii si recircularii apei intre bazinul de peste si straturile hidroponice, minimizand astfel cerinta pentru apa sau ingrasaminte.
 
Cele mai populare tipuri de peste crescute in proiectele acvaponice sunt tilapia, barramundi, bibanul de argint, somnul sau somnul tandanus, bibanul Jade si codul Murray, iar cele mai profitabile plante cultivate sunt legumele cu frunze verzi (salata verde, spanacul, chardul elvetian, varza chinezeasca), busuiocul, trandafirii, tomatele, pepenele galben, ardeiul gras, fasolea, mazarea, nasturelul, ridichile, capsunele, ceapa, napii, pastarnacul, cartofii dulci, ierburile aromatice.
 
O sera acvaponica de mici dimensiuni, de 1.000 de litri, in care se pot creste in medie 22 de bibani, ar costa doar 2.300 de dolari. La aceasta, se adauga costul de functionare, care ar ajunge la aproximativ 320 de dolari pentru fiecare ciclu de productie, de aproximativ 6 luni.