Autor: Redactia Agroromania
Publicat in: Tehnologii
Intrebarea „cate tone de gunoi de grajd / ferma pun la hectar?” nu are un raspuns universal. „Dozarea” depinde de cultura care urmeaza, de productia urmarita, de rezerva de nutrienti a parcelei si, mai ales, de ce aduce efectiv materialul organic disponibil. Zece tone de gunoi bovin nu sunt echivalente cu zece tone de gunoi de pasare cu asternut, iar dejectiile porcine lichide se calculeaza practic in metri cubi si pot furniza mult mai repede azotul.
Fermierul modern nu dozeaza un „reziduu”, ci un fertilizant cu azot, fosfor, potasiu si materie organica. Calculul trebuie sa spuna cate kilograme de nutrient sunt necesare la hectar, nu cate remorci am disponibile. Practic, punctul de plecare este solul insusi: studiul agrochimic imparte terenul in parcele cu caracteristici comparabile, presupune prelevarea si analiza probelor de sol si arata gradul de aprovizionare cu nutrienti. Pe aceasta baza poate fi construit planul de fertilizare pentru fiecare cultura si parcela. Codul de Bune Practici Agricole si Best Available Techniques / cele mai bune tehnici disponibile (BAT) prevad explicit ca necesarul se stabileste tinand cont de rezerva solului, conditiile climatice si cantitatea si calitatea productiei urmarite, tipul si starea solului, panta, clima, drenajul, rotatia culturilor si apropierea de ape, precum si de adaptarea dozei la continutul de azot si fosfor al fertilizantului, la nutrientii deja existenti in sol si la necesarul sezonier al culturii. Aplicarea trebuie sincronizata cu momentul in care plantele pot valorifica nutrientii, iar BAT 22 prevede, acolo unde tehnica este aplicabila, incorporarea cat mai rapida pentru reducerea pierderilor de amoniac.
Inainte de a porni fertilizarea organica: 7 verificari
Prima intrebare nu este „cate tone?”, ci „cate kilograme de nutrient aduce tona?”
Calculul practic poate fi redus la o formula simpla: doza de material = necesarul care trebuie acoperit / cantitatea de nutrient disponibila intr-o tona sau intr-un metru cub. Daca, intr-un exemplu ipotetic, planul prevede acoperirea a 90 kg N/ha din sursa organica, iar materialul disponibil furnizeaza 6 kg N utilizabil/t in sezonul respectiv, rezultatul este 15 t/ha. Acesta este doar calculul agronomic. Separat trebuie verificat ca azotul total organic aplicat sa respecte plafonul legal. Aici se vede de ce doua remorci asemanatoare pot avea valori foarte diferite. Apa, asternutul, furajarea si depozitarea modifica substantial concentratia.
Gunoiul bovin, dejectiile porcine si gunoiul de pasare nu se calculeaza la fel
Gunoiul bovin solid este, de regula, mai voluminos si contine o proportie importanta de materie organica. O parte mai mare a azotului este legata organic si devine disponibila treptat. In calcul trebuie luat in considerare faptul ca nu tot azotul total lucreaza in primul sezon. Dejectiile porcine sunt frecvent lichide. O proportie mai mare din azot se afla in forme amoniacale, rapid accesibile plantelor, ceea ce le face eficiente pentru furnizarea azotului, dar si sensibile la pierderi daca materialul ramane la suprafata. Aplicarea prin furtunuri, injectare sau incorporarea rapida poate pastra mai mult din aceasta valoare.
Amestecul de gunoi de pasare cu asternut este in general mai uscat si mai concentrat: o tona poate transporta mai mult N, P si K decat o tona de material bovin foarte umed. De exemplu, valoarea centrala pentru azot este de aproximativ 26 kg N/tona, comparativ cu 5,5 kg/t pentru gunoiul solid de bovine si 7,5 kg/t pentru cel provenit de la scroafe, avand si un continut de fosfor si potasiu ridicat. In plus, dejectiile provenite de la puii de carne se numara printre cele mai bogate in nutrienti si cele la care pH-ul poate ajunge in zona neutra–alcalina (6,5–8,5). Avantajul logistic vine insa cu o atentie suplimentara: fosforul poate deveni nutrientul care limiteaza doza.
Cultura stabileste cat de mare este „nota de plata” nutritiva
Porumbul, graul, rapita sau floarea-soarelui nu extrag aceleasi cantitati de nutrienti. Nici doua culturi de porumb nu au acelasi necesar daca una este proiectata la o productie mult mai mare. Normele romanesti reflecta aceasta diferenta: pentru exploatatiile care folosesc varianta simplificata, limitele pentru azotul din ingrasaminte chimice difera dupa cultura si panta: pe terenurile cu panta de pana la 12%, valorile prevazute sunt 150 kg N/ha pentru porumb si sfecla, 120 pentru grau si rapita si 100 pentru alte culturi. Aceste valori nu reprezinta o recomandare universala pentru gunoiul de grajd / ferma, ci arata de ce cultura si productia urmarita trebuie sa intre in calcul inaintea inceperii fertilizarii organice.
Fosforul poate opri calculul inaintea azotului
Un material poate avea suficient azot pentru cultura urmatoare, dar poate aduce in acelasi timp mai mult fosfor decat este justificat. Situatia este deosebit de relevanta pentru gunoiul de pasare cu asternut, datorita densitatii sale nutritive. Intr-o parcela deja bine aprovizionata cu fosfor, solutia poate fi reducerea dozei organice si completarea azotului necesar prin alta sursa.
La dejectiile porcine, calculul urmareste adesea foarte atent azotul amoniacal, iar la gunoiul de la bovine, fermierul ia in calcul si efectul mai lung al fractiei organice. Aceasta este diferenta dintre dozarea dupa „tone” si dozarea dupa nutrienti.
Mai mult nu inseamna automat mai bine
Doza buna este aceea pe care cultura o poate valorifica, utilajul o poate distribui uniform si cadrul legal o permite. Surplusul este o pierdere economica si o problema de mediu. Azotul poate fi pierdut in atmosfera sau prin levigare, iar fosforul poate fi transportat spre ape prin scurgere si eroziune. Reglementarile din Romania interzic aplicarea in conditii precum teren saturat cu apa, inghetat sau acoperit cu zapada si prevad perioade de interdictie si conditii specifice pentru protejarea apelor.
Aplicarea fertilizantilor organici are si un calendar. In Romania, perioada de interdictie este 15 noiembrie–10 martie in zona de campie, 10 noiembrie–20 martie in zona de deal si 5 noiembrie–25 martie in zona de munte. In restul anului, faptul ca aplicarea este permisa calendaristic nu inseamna ca orice zi este potrivita: in logica BAT, momentul se coreleaza cu necesarul culturii, conditiile meteorologice si starea terenului, evitand situatiile in care solul este saturat cu apa, inundat, inghetat sau acoperit cu zapada si tinand cont de panta si de riscul de scurgere catre ape. Scopul este ca azotul, fosforul si ceilalti nutrienti valorosi din gunoiul de ferma sa ramana in sol si sa poata fi folositi de cultura, nu sa fie pierduti in aer sau apa.
Mirosul poate aparea in proximitate chiar si atunci cand fertilizarea este facuta corect
Gunoiul de ferma este materie biologica, iar manipularea si aplicarea lui pe teren pot elibera temporar compusi volatili cu miros specific. Inainte sa ajunga insa pe camp, materialul nu pleaca direct din ferma spre parcela: reglementarile prevad stocarea lui in conditii controlate, pe suprafete impermeabile si cu colectarea efluentilor, iar platformele pot fi utilizate si pentru compostare, proces prin care materialul devine mai omogen si mai stabil. Pentru exploatatiile de peste 40 UVM, Codul de bune practici agricole prevede platforme betonate cu bazin de retentie, lagune impermeabilizate sau alte solutii constructive durabile care impiedica infiltrarea in sol.
Chiar si dupa aceasta perioada de stocare si transformare, un fertilizant organic ramane un material biologic si poate produce temporar miros atunci cand este manipulat si distribuit pe teren. Aparitia mirosului face parte, asadar, intre efectele cunoscute ale fertilizarii organice si nu demonstreaza, prin ea insasi, ca doza este prea mare, ca lucrarea a fost executata incorect sau ca exista poluare. Intensitatea perceputa depinde de tipul materialului, temperatura, umiditate, vant, tehnica de distribuire si timpul in care acesta ramane la suprafata.
Fermierii urmaresc sa nu piarda azotul in aer sub forma de amoniac pentru ca asa scade si cantitatea de nutrient care ramane disponibila pentru cultura. De aceea, BAT prevad tehnici care limiteaza emisiile si recomanda, acolo unde este posibil, incorporarea fertilizantului organic in sol cat mai repede dupa aplicare. Pentru BAT 22, intervalul asociat este de 0–4 ore, dar poate fi extins pana la 12 ore, de exemplu daca utilajele sau forta de munca necesare nu sunt disponibile in conditii economic fezabile. Cu cat materialul ramane mai putin timp la suprafata, cu atat pot fi reduse atat pierderile de amoniac. Asta nu inseamna insa ca aparitia mirosului in proximitate indica automat poluare sau o fertilizare facuta gresit. Fertilizantii organici sunt materiale biologice si pot produce temporar mirosuri specifice chiar si atunci cand sunt utilizati corect. In conditii obisnuite, efectul perceput in vecinatate este unul de disconfort olfactiv temporar, care se diminueaza pe masura ce materialul este incorporat in sol, compusii volatili se disperseaza, iar lucrarea agricola se incheie, de regula, in orele sau zilele urmatoare, in functie de vreme si de metoda de aplicare. Mirosul nu persista, asadar, la intensitatea din momentul distribuirii.
In plus, nasul uman poate percepe anumiti compusi la concentratii foarte mici. De aceea, faptul ca un miros este perceptibil sau chiar neplacut nu permite, singur, concluzia ca exista un risc pentru sanatate sau pentru mediu. O asemenea evaluare se face in functie de substantele prezente si concentratiile acestora, prin masuratori si prin verificarea conditiilor in care a fost realizata aplicarea, nu prin intensitatea mirosului perceput.
Raspunsuri utile inainte de fertilizarea organica:
Exista o doza standard de gunoi de grajd pentru un hectar? Nu. Tonele sau metri cubi rezulta dupa calcularea nutrientilor necesari si a celor furnizati de material.
Care material cere, de regula, cele mai multe tone? Gunoiul bovin mai umed si voluminos poate necesita o masa mai mare pentru acelasi aport de nutrient decat un gunoi de pasare mai concentrat. Principiul este acelasi, dar calculul se face frecvent in m³ si trebuie urmarit atent azotul amoniacal si pierderea lui dupa aplicare.
170 kg N/ha este doza recomandata? Nu. Este limita maxima anuala pentru azotul provenit din ingrasaminte organice; doza agronomica poate fi considerabil mai mica.
Se poate fertiliza organic in orice perioada a anului? Nu. In Romania, calendarul depinde inclusiv de zona in care se afla terenul. Aplicarea ingrasamintelor organice este interzisa intre 15 noiembrie si 10 martie in zona de campie, intre 10 noiembrie si 20 martie in zona de deal si intre 5 noiembrie si 25 martie in zona de munte. Cu alte cuvinte, fertilizarea organica se concentreaza in perioadele din an in care aplicarea este permisa si in care conditiile terenului si necesarul culturilor permit valorificarea nutrientilor.
De ce poate aparea miros de fertilizant organic in anumite perioade in mai multe localitati dintr-o zona agricola? Tocmai pentru ca lucrarile agricole nu sunt distribuite uniform pe tot parcursul anului. Calendarul legal, succesiunea culturilor, recoltarea si pregatirea terenului fac ca mai multi fermieri din aceeasi regiune sa poata fertiliza in intervale apropiate. Gunoiul de ferma este materie biologica, iar distribuirea lui poate produce temporar disconfort olfactiv in proximitatea terenurilor, inclusiv atunci cand fertilizarea este realizata corect. Cat de mult si cat timp se simte depinde de material, temperatura, umiditate, vant si tehnica de aplicare. BAT prevad tocmai tehnici de reducere a emisiilor si a mirosului, inclusiv incorporarea cat mai rapida in sol, acolo unde aceasta este aplicabila.
Daca se simte miros inseamna ca exista poluare? Nu se poate trage aceasta concluzie numai din miros. Unele substante pot fi detectate de nas la concentratii foarte mici, iar mirosul specific fertilizarii organice poate fi perceptibil temporar dupa aplicare. Faptul ca este perceptibil sau neplacut nu stabileste, prin el insusi, existenta ori nivelul unei poluari. Aceasta se determina prin masuratori si prin verificarea respectarii conditiilor de aplicare. In acelasi timp, fermierul are propriul motiv pentru a limita emisiile: azotul pierdut in aer este nutrient care nu mai ramane disponibil culturii.
Surse:
European Commission, Implementing Decision (EU) 2017/302 of 15 February 2017 establishing best available techniques (BAT) conclusions, under Directive 2010/75/EU of the European Parliament and of the Council, for the intensive rearing of poultry or pigs (notified under document C(2017) 688) (Text with EEA relevance. ), disponibil la: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?qid=1746492721546&uri=CELEX%253A32017D0302
FOOD AND AGRICULTURE ORGANIZATION OF THE UNITED NATIONS (FAO): https://www.fao.org/4/X6113E/x6113e09.htm
Giner Santonja, Germán; Georgitzikis, Konstantinos; Scalet, Bianca Maria; Montobbio, Paolo; Roudier, Serge; Sancho, Luis Delgado (2017, edited in 2025), Best Available Techniques (BAT) Reference Document for the Intensive Rearing of Poultry or Pigs, JRC Science for Policy Report, Industrial Emissions Directive 2010/75/EU (Integrated Pollution Prevention and Control), European Commission, Joint Research Centre (JRC), disponibil la: https://eippcb.jrc.ec.europa.eu/reference/intensive-rearing-poultry-or-pigs-0
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, ANEXE din 11 martie 2026privind aprobarea formularului-tip al cererii de plata pentru anul 2026, MONITORUL OFICIAL nr. 193 bis din 12 martie 2026, disponibil la: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/308341
Mohee, Romeela (2007), Waste Management Opportunities for Rural Communities: Composting as an Effective Waste Management Strategy for Farm Households and Others, Agricultural and Food Engineering Working Document No. 6, Rome: Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO), disponibil la: https://www.fao.org/4/k1455e/k1455e.pdf&ved=2ahUKEwjJj8qckOuWAxUFRfEDHeToMD0QFnoECBoQAQ&usg=AOvVaw0OwR8IgM7xqo1KDLUcUAKl
Ordinul MMAP/MADR nr. 333/165/2021 privind Codul de bune practici agricole si Programul de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/245310
Wilson, Melissa (2024), Nitrogen Availability of Different Manure Types: What We Know and What We Are Researching, Minnesota Crop News, University of Minnesota Extension, 23 sept 2024, disponibil la: https://blog-crop-news.extension.umn.edu/2024/09/nitrogen-availability-of-different.html
Inainte de a porni fertilizarea organica: 7 verificari
- Dozarea porneste de la necesarul culturii si cantitatea de nutrient adusa de fertilizant, nu de la o norma universala in tone.
- In Romania, cantitatea maxima de azot provenita din ingrasaminte organice care poate fi aplicata pe terenul agricol nu poate depasi 170 kg N/ha/an, conform cerintelor SMR 2 privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, aplicabile in 2026.
- Daca se utilizeaza un plan bazat pe studii agrochimice, doza de azot este calculata in functie de productia planificata si aprovizionarea solului, fara depasirea plafonului de 170 kg N/ha/an din ingrasaminte organice.
- Cantitatea totala de azot nu spune singura cat primeste cultura in primul an: forma azotului difera puternic intre gunoiul bovin, porcin si cel de pasare.
- O doza calculata numai dupa azot poate aduce prea mult fosfor, mai ales in cazul materialelor mai concentrate. In cazul gunoiului de pui cu asternut, tocmai densitatea ridicata de nutrienti care ii confera valoare agronomica face importanta cunoasterea compozitiei si calcularea dozei dupa intregul profil nutritiv, nu doar dupa azot.
- Aplicarea fertilizantilor organici are si un calendar. In Romania, perioada de interdictie este 15 noiembrie–10 martie in zona de campie, 10 noiembrie–20 martie in zona de deal si 5 noiembrie–25 martie in zona de munte. In restul anului, faptul ca aplicarea este permisa calendaristic nu inseamna ca orice zi este potrivita: in logica BAT, momentul se coreleaza cu necesarul culturii, conditiile meteorologice si starea terenului, evitand situatiile in care solul este saturat cu apa, inundat, inghetat sau acoperit cu zapada si tinand cont de panta si de riscul de scurgere catre ape. Scopul este ca azotul, fosforul si ceilalti nutrienti valorosi din gunoiul de ferma sa ramana in sol si sa poata fi folositi de cultura, nu sa fie pierduti in aer sau apa.
- Planul trebuie sa includa si ce se intampla imediat dupa distribuire. Pentru gunoiul aplicat la suprafata, BAT prevad incorporarea in sol cat mai curand posibil, acolo unde cultura si terenul permit. Este o masura care pastreaza mai mult azot in circuit, reducand pierderile de amoniac si, in acelasi timp, poate limita intensitatea si durata mirosului specific fertilizarii organice. Astfel, ceea ce pentru comunitate inseamna mai putin disconfort poate insemna pentru fermier si mai mult nutrient pastrat pentru cultura.
Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Cultura castravetelui anti-diabet
Iti propunem sa cultivi o planta speciala nepretentioasa perfect adaptata solului si climei din tara noastra si care prezinta un avantaj colosal este foarte bogata in insulina functionand deci ca un remediu natural atat pentru prevenirea cat si pentru tratarea diabetului Si nu numai Concret este vorba despre castravetele amar un...
Oferta Speciala
valabila 48h
valabila 48h
Prima intrebare nu este „cate tone?”, ci „cate kilograme de nutrient aduce tona?”
Calculul practic poate fi redus la o formula simpla: doza de material = necesarul care trebuie acoperit / cantitatea de nutrient disponibila intr-o tona sau intr-un metru cub. Daca, intr-un exemplu ipotetic, planul prevede acoperirea a 90 kg N/ha din sursa organica, iar materialul disponibil furnizeaza 6 kg N utilizabil/t in sezonul respectiv, rezultatul este 15 t/ha. Acesta este doar calculul agronomic. Separat trebuie verificat ca azotul total organic aplicat sa respecte plafonul legal. Aici se vede de ce doua remorci asemanatoare pot avea valori foarte diferite. Apa, asternutul, furajarea si depozitarea modifica substantial concentratia.
Gunoiul bovin, dejectiile porcine si gunoiul de pasare nu se calculeaza la fel
Gunoiul bovin solid este, de regula, mai voluminos si contine o proportie importanta de materie organica. O parte mai mare a azotului este legata organic si devine disponibila treptat. In calcul trebuie luat in considerare faptul ca nu tot azotul total lucreaza in primul sezon. Dejectiile porcine sunt frecvent lichide. O proportie mai mare din azot se afla in forme amoniacale, rapid accesibile plantelor, ceea ce le face eficiente pentru furnizarea azotului, dar si sensibile la pierderi daca materialul ramane la suprafata. Aplicarea prin furtunuri, injectare sau incorporarea rapida poate pastra mai mult din aceasta valoare.
Amestecul de gunoi de pasare cu asternut este in general mai uscat si mai concentrat: o tona poate transporta mai mult N, P si K decat o tona de material bovin foarte umed. De exemplu, valoarea centrala pentru azot este de aproximativ 26 kg N/tona, comparativ cu 5,5 kg/t pentru gunoiul solid de bovine si 7,5 kg/t pentru cel provenit de la scroafe, avand si un continut de fosfor si potasiu ridicat. In plus, dejectiile provenite de la puii de carne se numara printre cele mai bogate in nutrienti si cele la care pH-ul poate ajunge in zona neutra–alcalina (6,5–8,5). Avantajul logistic vine insa cu o atentie suplimentara: fosforul poate deveni nutrientul care limiteaza doza.
Cultura stabileste cat de mare este „nota de plata” nutritiva
Porumbul, graul, rapita sau floarea-soarelui nu extrag aceleasi cantitati de nutrienti. Nici doua culturi de porumb nu au acelasi necesar daca una este proiectata la o productie mult mai mare. Normele romanesti reflecta aceasta diferenta: pentru exploatatiile care folosesc varianta simplificata, limitele pentru azotul din ingrasaminte chimice difera dupa cultura si panta: pe terenurile cu panta de pana la 12%, valorile prevazute sunt 150 kg N/ha pentru porumb si sfecla, 120 pentru grau si rapita si 100 pentru alte culturi. Aceste valori nu reprezinta o recomandare universala pentru gunoiul de grajd / ferma, ci arata de ce cultura si productia urmarita trebuie sa intre in calcul inaintea inceperii fertilizarii organice.
Fosforul poate opri calculul inaintea azotului
Un material poate avea suficient azot pentru cultura urmatoare, dar poate aduce in acelasi timp mai mult fosfor decat este justificat. Situatia este deosebit de relevanta pentru gunoiul de pasare cu asternut, datorita densitatii sale nutritive. Intr-o parcela deja bine aprovizionata cu fosfor, solutia poate fi reducerea dozei organice si completarea azotului necesar prin alta sursa.
La dejectiile porcine, calculul urmareste adesea foarte atent azotul amoniacal, iar la gunoiul de la bovine, fermierul ia in calcul si efectul mai lung al fractiei organice. Aceasta este diferenta dintre dozarea dupa „tone” si dozarea dupa nutrienti.
Mai mult nu inseamna automat mai bine
Doza buna este aceea pe care cultura o poate valorifica, utilajul o poate distribui uniform si cadrul legal o permite. Surplusul este o pierdere economica si o problema de mediu. Azotul poate fi pierdut in atmosfera sau prin levigare, iar fosforul poate fi transportat spre ape prin scurgere si eroziune. Reglementarile din Romania interzic aplicarea in conditii precum teren saturat cu apa, inghetat sau acoperit cu zapada si prevad perioade de interdictie si conditii specifice pentru protejarea apelor.
Aplicarea fertilizantilor organici are si un calendar. In Romania, perioada de interdictie este 15 noiembrie–10 martie in zona de campie, 10 noiembrie–20 martie in zona de deal si 5 noiembrie–25 martie in zona de munte. In restul anului, faptul ca aplicarea este permisa calendaristic nu inseamna ca orice zi este potrivita: in logica BAT, momentul se coreleaza cu necesarul culturii, conditiile meteorologice si starea terenului, evitand situatiile in care solul este saturat cu apa, inundat, inghetat sau acoperit cu zapada si tinand cont de panta si de riscul de scurgere catre ape. Scopul este ca azotul, fosforul si ceilalti nutrienti valorosi din gunoiul de ferma sa ramana in sol si sa poata fi folositi de cultura, nu sa fie pierduti in aer sau apa.
Mirosul poate aparea in proximitate chiar si atunci cand fertilizarea este facuta corect
Gunoiul de ferma este materie biologica, iar manipularea si aplicarea lui pe teren pot elibera temporar compusi volatili cu miros specific. Inainte sa ajunga insa pe camp, materialul nu pleaca direct din ferma spre parcela: reglementarile prevad stocarea lui in conditii controlate, pe suprafete impermeabile si cu colectarea efluentilor, iar platformele pot fi utilizate si pentru compostare, proces prin care materialul devine mai omogen si mai stabil. Pentru exploatatiile de peste 40 UVM, Codul de bune practici agricole prevede platforme betonate cu bazin de retentie, lagune impermeabilizate sau alte solutii constructive durabile care impiedica infiltrarea in sol.
Chiar si dupa aceasta perioada de stocare si transformare, un fertilizant organic ramane un material biologic si poate produce temporar miros atunci cand este manipulat si distribuit pe teren. Aparitia mirosului face parte, asadar, intre efectele cunoscute ale fertilizarii organice si nu demonstreaza, prin ea insasi, ca doza este prea mare, ca lucrarea a fost executata incorect sau ca exista poluare. Intensitatea perceputa depinde de tipul materialului, temperatura, umiditate, vant, tehnica de distribuire si timpul in care acesta ramane la suprafata.
Fermierii urmaresc sa nu piarda azotul in aer sub forma de amoniac pentru ca asa scade si cantitatea de nutrient care ramane disponibila pentru cultura. De aceea, BAT prevad tehnici care limiteaza emisiile si recomanda, acolo unde este posibil, incorporarea fertilizantului organic in sol cat mai repede dupa aplicare. Pentru BAT 22, intervalul asociat este de 0–4 ore, dar poate fi extins pana la 12 ore, de exemplu daca utilajele sau forta de munca necesare nu sunt disponibile in conditii economic fezabile. Cu cat materialul ramane mai putin timp la suprafata, cu atat pot fi reduse atat pierderile de amoniac. Asta nu inseamna insa ca aparitia mirosului in proximitate indica automat poluare sau o fertilizare facuta gresit. Fertilizantii organici sunt materiale biologice si pot produce temporar mirosuri specifice chiar si atunci cand sunt utilizati corect. In conditii obisnuite, efectul perceput in vecinatate este unul de disconfort olfactiv temporar, care se diminueaza pe masura ce materialul este incorporat in sol, compusii volatili se disperseaza, iar lucrarea agricola se incheie, de regula, in orele sau zilele urmatoare, in functie de vreme si de metoda de aplicare. Mirosul nu persista, asadar, la intensitatea din momentul distribuirii.
In plus, nasul uman poate percepe anumiti compusi la concentratii foarte mici. De aceea, faptul ca un miros este perceptibil sau chiar neplacut nu permite, singur, concluzia ca exista un risc pentru sanatate sau pentru mediu. O asemenea evaluare se face in functie de substantele prezente si concentratiile acestora, prin masuratori si prin verificarea conditiilor in care a fost realizata aplicarea, nu prin intensitatea mirosului perceput.
Raspunsuri utile inainte de fertilizarea organica:
Exista o doza standard de gunoi de grajd pentru un hectar? Nu. Tonele sau metri cubi rezulta dupa calcularea nutrientilor necesari si a celor furnizati de material.
Care material cere, de regula, cele mai multe tone? Gunoiul bovin mai umed si voluminos poate necesita o masa mai mare pentru acelasi aport de nutrient decat un gunoi de pasare mai concentrat. Principiul este acelasi, dar calculul se face frecvent in m³ si trebuie urmarit atent azotul amoniacal si pierderea lui dupa aplicare.
170 kg N/ha este doza recomandata? Nu. Este limita maxima anuala pentru azotul provenit din ingrasaminte organice; doza agronomica poate fi considerabil mai mica.
Se poate fertiliza organic in orice perioada a anului? Nu. In Romania, calendarul depinde inclusiv de zona in care se afla terenul. Aplicarea ingrasamintelor organice este interzisa intre 15 noiembrie si 10 martie in zona de campie, intre 10 noiembrie si 20 martie in zona de deal si intre 5 noiembrie si 25 martie in zona de munte. Cu alte cuvinte, fertilizarea organica se concentreaza in perioadele din an in care aplicarea este permisa si in care conditiile terenului si necesarul culturilor permit valorificarea nutrientilor.
De ce poate aparea miros de fertilizant organic in anumite perioade in mai multe localitati dintr-o zona agricola? Tocmai pentru ca lucrarile agricole nu sunt distribuite uniform pe tot parcursul anului. Calendarul legal, succesiunea culturilor, recoltarea si pregatirea terenului fac ca mai multi fermieri din aceeasi regiune sa poata fertiliza in intervale apropiate. Gunoiul de ferma este materie biologica, iar distribuirea lui poate produce temporar disconfort olfactiv in proximitatea terenurilor, inclusiv atunci cand fertilizarea este realizata corect. Cat de mult si cat timp se simte depinde de material, temperatura, umiditate, vant si tehnica de aplicare. BAT prevad tocmai tehnici de reducere a emisiilor si a mirosului, inclusiv incorporarea cat mai rapida in sol, acolo unde aceasta este aplicabila.
Daca se simte miros inseamna ca exista poluare? Nu se poate trage aceasta concluzie numai din miros. Unele substante pot fi detectate de nas la concentratii foarte mici, iar mirosul specific fertilizarii organice poate fi perceptibil temporar dupa aplicare. Faptul ca este perceptibil sau neplacut nu stabileste, prin el insusi, existenta ori nivelul unei poluari. Aceasta se determina prin masuratori si prin verificarea respectarii conditiilor de aplicare. In acelasi timp, fermierul are propriul motiv pentru a limita emisiile: azotul pierdut in aer este nutrient care nu mai ramane disponibil culturii.
Surse:
European Commission, Implementing Decision (EU) 2017/302 of 15 February 2017 establishing best available techniques (BAT) conclusions, under Directive 2010/75/EU of the European Parliament and of the Council, for the intensive rearing of poultry or pigs (notified under document C(2017) 688) (Text with EEA relevance. ), disponibil la: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?qid=1746492721546&uri=CELEX%253A32017D0302
FOOD AND AGRICULTURE ORGANIZATION OF THE UNITED NATIONS (FAO): https://www.fao.org/4/X6113E/x6113e09.htm
Giner Santonja, Germán; Georgitzikis, Konstantinos; Scalet, Bianca Maria; Montobbio, Paolo; Roudier, Serge; Sancho, Luis Delgado (2017, edited in 2025), Best Available Techniques (BAT) Reference Document for the Intensive Rearing of Poultry or Pigs, JRC Science for Policy Report, Industrial Emissions Directive 2010/75/EU (Integrated Pollution Prevention and Control), European Commission, Joint Research Centre (JRC), disponibil la: https://eippcb.jrc.ec.europa.eu/reference/intensive-rearing-poultry-or-pigs-0
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, ANEXE din 11 martie 2026privind aprobarea formularului-tip al cererii de plata pentru anul 2026, MONITORUL OFICIAL nr. 193 bis din 12 martie 2026, disponibil la: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/308341
Mohee, Romeela (2007), Waste Management Opportunities for Rural Communities: Composting as an Effective Waste Management Strategy for Farm Households and Others, Agricultural and Food Engineering Working Document No. 6, Rome: Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO), disponibil la: https://www.fao.org/4/k1455e/k1455e.pdf&ved=2ahUKEwjJj8qckOuWAxUFRfEDHeToMD0QFnoECBoQAQ&usg=AOvVaw0OwR8IgM7xqo1KDLUcUAKl
Ordinul MMAP/MADR nr. 333/165/2021 privind Codul de bune practici agricole si Programul de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/245310
Wilson, Melissa (2024), Nitrogen Availability of Different Manure Types: What We Know and What We Are Researching, Minnesota Crop News, University of Minnesota Extension, 23 sept 2024, disponibil la: https://blog-crop-news.extension.umn.edu/2024/09/nitrogen-availability-of-different.html
Cei doi autori care formeaza in prezent echipa din spatele acestui website va aduc zilnic cele mai relevante informatii si va mentin conectati la ceea ce conteaza cu adevarat. De la stiri generaliste pana la informatii de nisa, suntem aici pentru a va furniza doar ceea ce conteaza.
Votati articolul
Nota: 5 din 1 voturi
Urmareste-ne pe Google News
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
