Ceaiul de busuioc - medicamentul natural, oricand la indemana

Un remediu de nadejde in tulburarile gastro-intestinale, busuiocul stimuleaza digestia, calmeaza colicile, ajuta la eliminarea gazelor, este antiemetic, antiseptic intestinal si diuretic.
 
In inflamatiile cailor respiratorii planta de busuioc este utilizata ca antiseptic respirator, antispastic, antitusiv, bronhodilatator. De asemenea, printre proprietatile busuiocului se mai numara si cele de galactogog (stimuleaza secretia de lapte), reechilibrant al activitatii endocrine, stimulent al sistemului imunitar, tonic general, tonic nervos, antidepresiv.
 
Busuiocul intareste sistemul imunitar, regleaza functiile glandelor endocrine si metabolismul celular, tonifiind intregul organism. Se poate consuma ceai de busuioc pentru actiunea energizanta si antidepresiva, planta inlaturand efectele surmenajului si echilibrand starea psihica si emotionala.
 
Ceaiul de busuioc uscat este recomandat persoanelor ce sufera de migrene pe fond nervos, colici, gastrita si ulcer gastric, colita, bronsita, gripa sau probleme cardiovasculare.
 
S-a constatat ca busuiocul potenteaza puterea de dezintoxicare la nivelul ficatului, deoarece in frunzele de busuioc sunt prezente sase substante cetonice cu actiune directa asupra celulelor hepatice, care cresc potentialul metabolic al acestora.

In India, de unde este originar, busuiocul a fost ridicat la rangul de planta sacra, fiind cultivat numai in locuri special amenajate din jurul sanctuarelor. Secole la rand, busuiocul a calatorit in toata lumea, purtat fie de negustori, fie de emigranti. Acum mai bine de 4000 de ani, a plecat din India si s-a raspandit in intreaga Asie, apoi in Egipt. 
 
Ca urmare, o serie de functii hepatice sunt stimulate, efectele fiind rapide si foarte eficiente. Astfel, ceaiul de busuioc creste viteza de metabolizare a unor toxine provenite din alimentatie (grasimi, carne prajita, coloranti chimici) si creste totodata sinteza enzimei care distruge alcoolul patruns in organism.
 
Consumul de ceai de busuioc scade efectul nociv al nicotinei si al altor toxice cu nucleu de tip nicotinic, patrunse in sange prin inhalare sau ingestie. De asemenea, ceaiul de busuioc poate reduce viteza de transformare a zaharurilor in grasimi.
 
Efectul cetonelor din ceaiul de busuioc se face resimtit si in planul capacitatii hepatice de a creste sau micsora proportia glucozei din sange. Ca urmare, variatiile de glicemie vor fi rezolvate cu mai multa promptitudine de ficat.
 
Busuiocul contine uleiuri volatile, avand proprietati antiseptice, bactericide, antiinflamatorii si cicatrizante. In cosmetica se foloseste infuzia sub forma de comprese sau pulverizari in cazul tenului gras si acneic.De asemenea, pentru indepartarea mirosului neplacut al respiratiei si intarirea gingiilor, se fac spalaturi bucale cu ceai de busuioc.

Alaturi de cimbru, rozmarin, patrunjel si tarhon, busuiocul se poate cultiva in ghiveci si se numar printre cele 10 plante aromatice care pot fi cultivate in bucatarie
 

Mod de preparare

Pentru a obtine un ceai concentrat energizant din busuioc, se prepara fiertura dintr-un pumn de planta uscata si maruntita la 250 ml de apa rece, care se fierbe doua minute, se infuzeaza inca 5 minute, se strecoara si se beau doua ceaiuri pe zi.
 
Fiertura energizanta se poate face si din seminte de busuioc, astfel: o lingura la 500 ml apa rece, se fierbe cinci minute, se infuzeaza inca 10 minute, se strecoara si se bea toata cantitatea in cursul zilei.
 
Infuzia din frunze si flori de busuioc se recomanda in caz de crampe abdominale, infectii urinare, dureri de cap, laringita, faringita, gripa, voma si raceala. Consumata zilnic, infuzia ajuta la tratarea si videcarea cefaleei, colicilor intestinale, ulcerului gastric si colitelor de fermitate. Infuzia de busuioc este de folos si pentru refacerea stomacului dupa o masa copioasa.
 
Infuzia poate fi preparata si in felul urmator: se toarna o cana de apa clocotita peste o lingurita de planta uscata si maruntita. Se acopera vasul si se lasa la macerat timp de 15 minute dupa care se strecoara.
 
Ceaiul, astfel obtinut, se bea cald, neindulcit sau indulcit cu un varf de lingurita de miere de albine. Pentru tratarea durerilor de gat, nu se consuma bauturi fierbinti deoarece irita si mai tare gatul si intarzie vindecarea.