Ferma de pastrav. Cresterea alevinilor (puietului)

Prima hrana pe care o primeste alevinul de pastrav se numeste pre-starter. Aceasta este o hrana foarte bogata in proteine (peste 65%), acizi grasi esentiali, vitamine, minerale, enzime etc.; aceasta hrana se prezinta sub forma de praf si are un miros puternic de peste.

Distribuirea furajului se va face cu foarte mare atentie. Initial se va presara un varf de cutit din acest praf si se va observa comportamentul de hranire a pestilor. Daca acestia accepta hrana, atunci inseamna ca programul de hranire poate incepe.

 

In primele zile se va folosi acest pre-starter in cantitati ce nu se calculeaza. Adica se hraneste la discretie". In niciun caz insa nu se distribuie mult furaj intr-o singura portie (tain).

Ca o regula generala, se distribuie atat furaj cat pot consuma pastravii in 3 minute. Hranirea se repeta in fiecare ora, pana la lasarea intunericului. Nu se lasa lumina aprinsa in statia de incubare (unde de altfel are loc alevinajul). Pastravul nu se hraneste decat pe lumina, fiind un peste care se bazeaza in special pe vaz si mai putin pe miros.

 

Dupa circa o saptamana de furajare cu pre-starter, se va trece la hranirea cu starter. Starterul este furajul ce se utilizeaza timp de pana la 3 luni, adica exact atat cat pestii cresc in statia de incubare. Starterul este un furaj de asemenea bogat in elemente nutritive, procentul de proteina fiind intre 50 si 62% Acest starter se distribuie dupa programul de furajare.

 

Fiecare furaj este obligatoriu sa se livreze insotit de fisa furajului. Daca pastravarul nu o primeste, atunci acesta trebuie sa o ceara. In fisa furajului se mentioneaza, pe langa proprietatile nutritive continute, impactul asupra mediului (cum afecteaza calitatea apei si modul de dis- tribuire a acestuia pestilor.

 

Pastravarul trebuie sa stie in permanenta cam cati indivizi se gasesc in bazin. Stiind masa corporala medie a acestora va putea calcula masa intregului lot din bazin. Stiind astfel ce cantitate de peste se gaseste in bazin, va sti cat furaj sa distribuie zilnic acestora.

 

Cantitatea rezultata se poate distribui manual de circa 10 ori pe zi (cam la fiecare ora) sau se poate folosi um hranitor automat. Pentru acest scop, cel mai practic este hranitorul cu banda si ceas Acesta, pe parcursul a unui anumit numar de ore, distribuie constant o anumita cantitate de furaj.

Astfel, turapil cade permanent in apa, dar per total intr-o zi se va distribui exact cantitatea dorita. Pastravarul va folosi acest ghid de furajare saptamanal, deoarece pesta isi schimba repede masa corporala, chiar zilnic. Este oarecum absurd sa se calculeze zilnic de masa corporala, de aceea consideram ca o data la saptamana este suficient.

 

In fisa furajului, pastravarul va mai gasi un termen important pentru fermieri: rata de con- versie a hranei. Aceasta este de fapt randamentul cu care furajul consumat se depune sub forma de carne. La un furaj de calitate si, mai ales, la aceste varste, o rata de conversie a hranei (RCH) de 0,8 este foarte normala.

Aceasta cifra inseamna ca 0,8 grame sau kilograme de furaj aduc un spor de greutate de 1 gram (respectiv 1 kilogram). Pare imposibil, insa trebuie avut in vedere ca furajul este lipsit de apa, iar corpul pestelui contine peste 80% apa (pestele consuma si apa pe langa furaj).

 

Ca o regula de aur, trebuie sa aveti grija ca in bazine sa nu existe in niciun moment furaj neconsumal. Aici se vede avantajul trocilor de alevinaj in defavoarea bazinelor rotunde sau patrate. In troci, se poate controla mai bine daca pestii consuma in totalitate furajul si poate fi inlaturat manual cand situatia o cere.