AAC: MADR are nevoie de rectificare bugetara pozitiva

"Va solicitam sa fiti de acord cu aprobarea rectificarii bugetare pentru MADR, pozitiv, care sa acopere toate cheltuielile solicitate la prima rectificare bugetara din 2021. Solicitarea noastra este expresia asteptarilor tuturor fermierilor din Romania si este argumentata de urmatoarele: sectorul agricol romanesc este meteo-dependent; Romania nu are o infrastructura principala de imbunatatiri funciare modernizata si finantata corespunzator care sa asigure sustinerea dezvoltarii sistemului de irigatii, desecari, drenaje si combaterea eroziunii solului de importanta strategica pentru sectorul agricol si pentru protejarea mediului, prin care va duce la modificarea microclimatului, in special a umiditatii relative a aerului, care permite o dezvoltare mai buna si mai armonioasa a vegetatiei naturale/spontane, a culturilor agricole si a aerului din zona; realizarea investitiilor pentru Strategia Privind Managementul Apei desi este vitala pentru a putea continua productia de hrana in Romania, alaturi de Reteaua Nationala de Perdele Forestiere de Protectie a Campurilor, nu a fost inclusa de Romania in PNRR", se spune in document.

 

Conform organizatiei, culturile agricole au nevoie de asigurarea in optim a cerintelor fiziologice din cursul perioadei de vegetatie. Totodata, s-au putut incheia contracte doar pentru irigarea a circa 800.000 ha din cele 3 milioane irigabile si nu exista produs de asigurare/ instrument de managementul riscului integrat pentru riscurile catastrofice din agricultura, lucru resimtit foarte dur prin prisma secetei pedologice severe din anul agricol 2019-2020, in special, astfel incat activitatea agricultorilor sa devina sustenabila si competitiva pe termen lung, fara a pune presiune pe bugetul de stat.

 

Alianta mentioneaza ca circa 80% din tariful pentru livrarea apei il constituie costul cu energia electrica, perioada de udare s-a extins (aprilie-octombrie), iar costurile cu apa pentru irigat au ajuns de la 0,29 lei acum 3 ani la 0,78 lei/mc in prezent. De asemenea, statul roman, prin ANIF consuma o cantitate mare de energie pe care o preia de la distribuitorii din piata, de cele mai multe ori dubland sau tripland pretul cu care pleaca de la Nuclearelectrica, Hidroelectrica si Electrocentrale Bucuresti, desi statul roman, prin Nuclearelectrica, Hidroelectrica si Electrocentrale Bucuresti, este producator primar de energie electrica.

 

Reprezentantii Aliantei mai semnaleaza ca fermierii din Romania s-au lovit de o seceta pedologica severa si arsita atmosferica in anul agricol 2019-2020 nemaiintalnita in ultimii 50 de ani si foarte multi dintre acestia au ajuns involuntar la incidente la plata si inscrierea in centrala incidentelor bancare CRC CIP, ba mai mult, multi creditorii au solicitat falimentul in baza legii 85/2014 - insolventa.

 

De asemenea, ei subliniaza ca seceta nu este acceptata ca si caz de forta majora, iar, ca urmare a secetei extreme din anul 2020 gradul de indatorare al fermierilor calamitati a crescut de la circa 30% la circa 80-90%, ajungand ca pe aproximativ 25% din suprafata arabila a tarii sa fie realizata o tehnologie minimala, care sa nu le permita obtinerea unei productii rezonabile pentru acoperirea unei parti importante a pierderilor suferite anul trecut.

 

"Nu s-a dorit implementarea unei solutii echilibrate pentru amanarea ratelor la banci; de IMM INVEST sau AGRO IMM INVEST au putut beneficia doar fermierii care nu au fost afectati de seceta pedologica severa sau sunt capitalizati si nu au avut rate scadente pana acum, sau daca au avut, deja sunt amanate, baza de aplicare fiind foarte mult redusa; legislatia contractuala permite derapaje si impunerea prin pozitie dominanta a furnizorilor mari a unor penalitati si dobanzi de cca 160% din valoarea contractului care imping spre faliment fermierii", se mai arata in scrisoarea deschisa.