Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

Afaceri cu plantaţii de afini obţinuţi în vitro

Autor: Dragos Serban

Publicat la data de 10 Iun. 2009 in: Stiri

În satul Finteuşul Mare, din judeţul Maramureş, soţii Cristina şi Daniel Bujor au pus pe picioare o afacere inedită: plantaţiile de afini obţinuţi în vitro.

Tags: afincultivarea afinilor

Aceştia au descoperit, în timpul şederii lor în SUA, că afinele erau cele mai scumpe fructe. „Ne-am dat seama c-ar fi rentabil, ne-am documentat bine şi am văzut că cererea era în creştere. Am cumpărat 100 de hectare de teren în satul Finteuşul Mare. Şi am început prin a colabora cu Institutul de cercetări pomicole din Cluj şi cu un altul din Polonia. Iniţial, am adunat informaţii”, spune Cristina Bujor.

Următorul pas a fost în 2004, când au ajuns la fertilizarea afinelor în vitro, întâi la Cluj, apoi la Universitatea din Baia Mare.

Ulterior, soţii Bujor au constatat că ar merge bine şi o pepinieră. Astfel, în solarii, au plante de diferite vârste, pe care le vând clienţilor care au plantaţii.

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Cultura de sofran

Afla acum tot ce trebuie sa stii despre cultura de sofran - "aurul rosu" Iti propunem afacerea anului cultura de sofran De ce tocmai sofran Pentru ca Sofranul Crocus stativus furnizeaza cel mai scump condiment din lume Si nu numai Este si cel mai scump aliment mai scump decat caviarul carnea de vita Kobe sau otetul...

Oferta Speciala
valabila 48h

DA, vreau produsul | Detalii si Cuprins

„Sunt o mulţime de legende şi de neadevăruri despre această cultură. Nu are nevoie de terenuri superfertile, ci doar de multă apă. Planta creşte turbă, cu rumeguş, ba chiar se simte mai bine în zone mai puţin călduroase, în cel mai sărac sol. Avem clienţi cu plantaţii în Reghin, Sălaj, Făgăraş, Vâlcea, Deva, încep să vină şi din Moldova. Interesant e că majoritatea sunt oameni de afaceri, nu agricultori. Evident, nu toţi plantează hectare întregi, primăvara şi toamna facem sute de colete cu câteva plante”, povesteşte Daniel Bujor.

Citeste mai mult in Evenimentul Zilei

Autor: Dragos Serban

Newsletter gratuit