Ambasadorul R. Moldova: "Avem foarte multe legume şi fructe ecologice"

Ambasadorul R. Moldova la Bucureşti, Iurie Reniţă, a dat asigurări, în contextul noilor probleme apărute cu Rusia, în ţara sa există multe fructe şi legume ecologice şi spune că şi-ar dori foarte mult ca România să redevină principala ţară de destinaţie a exporturilor moldoveneşti.
Iurie Reniţă este categoric împotriva amestecului factorului politic în relaţiile pur economice. El este de părere că problemele care au părut cu Moscova în legătură cu importurile de vin, fructe şi legume din R. Moldova ar trebui rezolvate exclusiv de experţi. Mai mult, într-un interviu acordat NewsIn, ambasadorul a sugerat că ar putea fi cerut ajutorul unor experţi internaţionali, pentru a elimina orice notă de subiectivism.

"Cred că în cazul vinului ar trebui să se pronunţe exclusiv experţii - de altfel, ca şi în cazul fructelor, legumelor - şi nu politicul. Această implicare a politicului în nişte relaţii pur economice, unde există interese pur economice, n-ar trebui să existe", a spus ambasadorul.

El a declarat că în cazul în care au fost depistate cantităţi de vin neconforme standardelor stabilite de ambele ţări - aşa cum reproşează Moscova - vinovaţii trebuie pedepsiţi, condiţia este însă neimplicarea politicului. "Am mai spus, este extrem de periculos să turmentăm politicul în relaţiile economice. De datoria noastră este să eliminăm factorul politic. Din păcate, pe alocuri (factorul politic) se implică foarte activ şi e foarte dăunătoare implicarea lui. Categoric, (trebuie) să se pronunţe experţii şi chiar experţii internaţionali, pentru a elimina subiectivismul, dacă este vorba de o chestiune bilaterală", a declarat Iurie Reniţă în interviul acordat NewsIn.

Pe de altă parte, ambasadorul a subliniat că problemele care au apărut cu Rusia determină R. Moldova să identifice şi alte pieţe de desfacere. "Era bine şi era necesar de mult timp ca să identificăm şi alte pieţe. Evident, (există) Uniunea Europeană. Pentru asta, e necesară calitate, responsabilitate, conformare cu standardele UE. Sunt mulţi agenţi economici, multe întrepinderi care exportă şi în România şi în multe ţări ale UE. Vă dau exemplul vinului: embargoul din Rusia a orientat mulţi exportatori spre UE. Polonia a devenit cel mai mare importator din UE al vinului moldovenesc", a spus ambasadorul.

Întrebat de ce nu deţine România acest loc întâi, ambasadorul a spus că urmează să identifice care sunt motivele şi a arătat că are discuţii pe această temă cu ministrul economiei, Adriean Videanu. "Ne vom strădui, chiar am avut o întrevedere cu ministrul Videanu şi am convenit să mai avem întrevederi, să identificăm soluţii. Ne-am dori foarte mult ca România să revină la poziţia de până în 2008, când era principala ţară de destinaţie a exporturilor moldoveneşti. Era ţara numărul unu, actualmente revenind pe locul şase. Evident că ne-am dori o clasare pe o treaptă superioară a României, poate pe locul doi, dacă nu se va reuşi pe primul loc, dar, oricum, ne-am dori. Între timp, au apărut şi unele exigenţe ale UE, România este ţară membră UE, evident că urmează să ne conformăm şi noi, dar şi România (trebuie) să respectele exigenţele UE, cotele stabilite", a declarat ambasadorul R. Moldova la Bucureşti.

El a explicat că Ministerul Agriculturii de la Chişinău a elaborat o strategie care prevede ca nu mai mult de 25% din vinurile moldoveneşti să fie exportate într-o ţară anume. "În felul acesta, mobilizăm producătorii să identifice mai multe pieţe de desfacere, pentru a elimina riscul. Inclusiv în cazul legumelor, al fructelor", a spus Iurie Reniţă. "Vă asigur că avem foarte multe legume şi fructe ecologice. Dar avem nevoie de expertiza internaţională şi a României pe domeniu", a adăugat ambasadorul.

După blocajele în livrarea vinului moldovenesc pe piaţa rusă, Moscova a impus săptămâna aceasta restricţii dure şi la importul de fructe şi legume. Numărul exportatorilor moldoveni acceptaţi de Rusia s-a redus astfel cu circa 76%. Numai 33 de firme exportatoare dintr-o listă de 136 au fost acceptate de Moscova. Rusia reproşează exportatorilor moldoveni că produsele lor nu corespund standardelor de calitate. În cazul vinului, serviciul sanitar rus a spus că a descoperit dibutilftalat, o substanţă toxică, iar în cazul fructelor şi legumelor ar fi depistat un nivel nepermis de mare de nitriţi şi pesticide. Ca urmare, un milion de litri de vin au fost returnaţi la vamă şi zeci de camioane cu fructe şi legume sunt blocate în aşteptarea avizelor sanitare.

Observatorii sunt însă unanim de acord că în spatele acestor decizii economice ale Moscovei stau factori politici. Problemele au apărut în iunie, după ce preşedintele interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu, a emis un decret prin care decreta ziua de 28 iunie Zi a ocupaţiei sovietice şi cerea retragerea trupelor ruse din Transnistria. Gestul preşedintelui moldovean a enervat mediile politice de la Moscova, care au reacţionat cu declaraţii critice. La câteva zile după aceea au apărut primele probleme cu transporturile de vin moldovenesc, iar pe măsura ce R. Moldova s-a apropiat de campania electorală, tonul şefului serviciului sanitar rus, Ghennadi Onişncenko, faţă de Chişinău s-a înăsprit, mergând până la a spune că liderii politici moldoveni au judecata întunecată de substanţele toxice pe care Rusia le-a depistat în vinul moldovenesc. Practic, în acest moment, R. Moldova se află sub un embargo parţial, dar destul de sever, în privinţa exporturilor de vin, fructe şi legume, nefiind exclusă declararea oficială a unui embargo total, aşa cum s-a întâmplat în 2006.

R. Moldova exportă în Rusia aproximativ 80% din cantitatea de vin, legume şi fructe pe care o produce.