Apicultorii sunt nemulţumiţi de sprijinul financiar primit de la stat, dar afacerile sunt profitabile

Apicultorii sunt nemulţumiţi de sprijinul financiar primit de la stat, aceştia acuzând procesul birocratic de obţinere a subvenţiilor, precum şi întârzierile cu care intră în posesia subvenţiilor în cazul în care optează pentru acestea şi primesc aprobările. "Este nesemnificativ ajutorul pe care noi, producătorii individuali, îl primim de la stat. Nu merită să cerem subvenţii. Se aleargă prea mult după hârtii. Un singur an am încercat să obţin subvenţii şi de atunci nu mi-a mai trebuit", a declarat, pentru NewsIn, producătorul individual de miere din Bucureşti, cu stupii amplasaţi la Dridu (judeţul Ialomiţa), Mariana Pitiş.


Opinia acesteia este împărtăşită şi de apicultorul bucureştean Ion Bondariu, care are stupii în Dobrogea, refuzul acestuia de a opta pentru subvenţii fiind determinat de lipsa de seriozitate la efectuarea plăţilor din partea statului.

"Nu vreau subvenţii de la stat, pentru că statul este cel mai neserios partener", a precizat Bondariu.

Timişoreanul Spasa Stoianov spune că deşi deşi nu colaborează cu statul, are colegi mulţumiţi de subvenţia primită.

"Eu nu am treabă cu statul, pentru că eu îmi vând singur mierea, la expoziţii, târguri şi în piaţă, şi colaborez cu magazine serioase, care plătesc la timp, nu o dau la angro. Am însă colegi care sunt mulţumiţi cu banii pe care-i primesc de la stat, adică doi lei pentru primele 10 kilograme produse de un stup. Dacă stupul produce mai mult, restul nu mai este subvenţionat", a declarat Stoianov.

Conform celor trei producători individuali de miere, care îşi comercializează produsele numai pe piaţa internă, afacerea cu miere este profitabilă, în ciuda crizei economico-financiare. Totodată, doi dintre aceştia au declarat că au înregistrat producţii record în 2009, iar al treilea că i s-a diminuat producţia cu 50% faţă de 2008.

"Anul acesta am avut o producţie mai bună decât în ultimii doi-trei ani ani, mai mare cu aproximativ 40-50%, la şase tone de miere. Preţul mierii a rămas neschimbat, de doi-trei ani, iar, de exemplu, la mierea de salcâm este acelaşi chiar de cinci-şase ani. Afacerea este profitabilă, pentru că nouă nu ni se strică produsele, nu sunt alterabile şi sunt la fel de bune şi după câteva zile dacă nu le vindem repede", a precizat Soianov.

Şi în cazul Marianei Pitiş, producţia de miere a fost în creştere, chiar cu 70-80% faţă de 2008, la cea de salcâm.

"Dacă în 2008 am avut o producţie de 1,5 tone de miere, anul acesta estimăm o producţie totală de 2,5 tone. A fost un an bun, chiar dacă nu am avut creştere pe toate categoriile de miere pentru că ploile şi-au spus cuvântul. Am fost salvaţi de producţia de miere de salcâm, care a fost chiar cu 70-80% mai mare faţă de anul trecut. Eu îmi vând marfa numai în Bucureşti, dar mi-aş dori să pot participa la târgu şi expoziţii în Braşov şi Sibiu. Puse una peste alta, la final de an suntem pe profit", a precizat Mariana Pitiş.

Faţă de ceilalţi doi producători, apricultorului Ion Bondariu în acest an producţia i-a scăzut la jumătate, dar, chiar şi aşa, tot este pe profit.

"Acest an este o producţie mediocră, în scădere cu 50%, de la patru la două tone, din cauza secetei din timpul recoltei la floarea sorelui şi tei dar şi a introducerii culturilor de plante modificate genetic, care autopolenizează. Am fost salvaţi de salcâm şi, chiar dacă preţurile la miere sunt îngheţate de doi-trei ani, suntem totuşi pe profit. Toţi apicultorii sunt pe profit, pentru că altfel, oricât de mare le-ar fi pasiunea, nu ar mai face o afacere", a conchis Bondariu.

Conform lui Bondariu şi Stoianov, cumpărătorii au început să caute sortimentele de miere rară: mierea selecţionată, mierea de munte, mierea de mană.

Companiile care activează în domeniul apicol, precum şi producătorii individuali s-au reunit, în perioada 2-4 octombrie, în cadrul Târgului de Miere, ce are loc în Incinta Institutului Apicol din Bucureşti.