Candidaţii din Comisia Barroso II îşi încep luni examenele în Parlamentul European

Audierile celor 26 de viitori comisari, care vor avea un mandat de cinci ani, se desfăşoară între 11 şi 15 ianuarie la Bruxelles, în incinta Parlamentului European, apoi la 18 şi 19 ianuarie la Strasbourg. Candidatul propus de România pentru portofoliul agriculturii, Dacian Cioloş, va fi audiat vineri, 15 ianuarie, în faţa comisiei pentru agricultură (AGRI).

Marele examen oral al membrilor propuşi să facă parte din cel de-al doilea executiv european condus de portughezul Jose Maria Barroso începe luni în Parlamentul European, unii dintre candidaţi având motive să fie mai stresaţi decât alţii, pentru că eurodeputaţii le-au promis întrebări mai dificile.

Cu puteri sporite graţie Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European, singura instituţie UE aleasă direct de cetăţeni, simte că a prins aripi şi vrea să demonstreze că deţine cheile examenului de admitere a viitorilor comisari, comentează AFP,.

Fiecare audiere este prevăzută să dureze trei ore. Oficial, eurodeputaţii trebuie să se asigure de "competenţa, independenţa indiscutabilă şi angajamentul european" al candidatului.

În 2004, când legislativul european nu dispunea de puterile de care beneficiază azi, deputaţii europeni au reuşit să "pice" candidatura italianului Rocco Buttiglione, propus comisar pentru justiţie, dar considerat inapt pentru acest post din cauza viziunii sale văzute ca retrograde asupra homosexualităţii. Parlamentarii europeni au reuşit, de asemenea, să determine statele să revină asupra unor candidaturi propuse. Letonia şi-a schimbat grijulie candidatul, în timp ce Ungaria a renunţat ca reprezentantul său să preia portofoliul energiei, orientându-se către fiscalitate.

Acum, din nou, mai mulţi comisari desemnaţi vor fi în colimatorul europarlamentarilor, chiar dacă de această dată niciunul nu ar trebui să se împiedice la etapa "pe comisii".

Unul dintre primii candidaţi care vor trece prin furcile caudine ale parlamentarilor, luni, este Catherine Ashton, baroneasa laburistă britanică, deosebit de expusă din cauza dificilei funcţii ce îi revine, cea de şefă a diplomaţiei europene, un post pentru care mulţi consideră că nu are pregătirea necesară. Ca reprezentantă a politicii externe şi vicepreşedinte al Comisiei, Catherine Ashton - care, potrivit anturajului, este obsedată de săptămâni de zile de aceste audieri - se va găsi sub foc încrucişat. Dincolo de faptul că nu are niciun fel de experienţă diplomatică, deputaţii contestă că o britanică, venind dintr-o ţară visceral eurosceptică, va ţine frâiele diplomaţiei europene, în timp ce unii dintre compatrioţii săi o bănuiesc că, dimpotrivă, vrea să trădeze interesele ţării sale.

La o primă întâlnire cu aleşii, la 2 decembrie, Ashton nu a reuşit să-i convingă pe eurodeputaţi. A rămas vagă în privinţa unor chestiuni sensibile ale momentului, cum ar fi Iranul, relaţiile cu China, Rusia sau conflictele energetice. Răspunsurile preferate de ea au fost "Nu am timp să intru în detalii", "Aştept reuniunea...", "este important (sau) în centrul preocupărilor mele".

La rândul său, francezul Michel Barnier, desemnat pentru postul de comisar pentru piaţă internă şi servicii financiare, va fi atent examinat. Nominalizarea sa pentru acest post foarte râvnit i-a făcut pe britanici să scrâşnească din dinţi, pentru că îl bănuiesc pe fostul ministru francez al agriculturii de tentaţia de a emite reglementări. În răspunsurile sale la chestionarul pregătitor audierii sale de către eurodeputaţi, prevăzută pentru 13 ianuarie, Barnier a încercat să dezamorseze aceste critici explicând că este favorabil unei "reglementări eficiente", dar "nu excesive". Barnier a profitat de zilele libere de la sfârşitul anului pentru a studia temeinic acest subiect.

Parlamentul nu are puterea de a respinge un anumit comisar. Nu poate decât să cenzureze echipa în bloc, votul în sesiune plenară fiind aşteptat la 26 ianuarie.

În evaluarea lor, europarlamentarii vor ţine cont de competenţele generale ale comisarilor desemnaţi, de angajamentul lor european şi de independenţa personală. Surse din PE au declarat pentru EurActiv că audierile se vor concentra cu precădere pe politici şi mai puţin pe personalitatea candidaţilor, deşi unii dintre ei vor trebui să dea lămuriri despre trecutul lor sau despre conflicte de interese.

Slovacul Maroš Šefčovič, cehul Štefan Füle şi estonul Siim Kallas ar putea avea probleme cu trecutul lor comunist. Kallas, care a făcut parte şi din prima echipă a lui Barroso, este singurul care a indicat în CV că a fost membru al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice din 1972 până în 1990.

Însuşi portughezul Barroso a fost activist maoist în tinereţe, dar nu menţionează aceasta în biografia lui oficială.

Comisarul desemnat din partea Ungariei, László Andor, n-ar fi fost membru al partidului comunist din ţara sa, dar este acuzat de partidul de centru-dreapta FIDESZ că ar fi un "neomarxist".

"Audierile nu trebuie să fie transformate într-un circ de câţiva militanţi de dreapta care sunt obsedaţi de teama ridicolă că noua Comisie va fi plină de comunişti nedeclaraţi. Afilierea pe care oamenii o aveau acum 40 de ani într-o Europă complet diferită de cea în cea în care trăim azi nu are legătură cu provocările cărora Uniunea Europeană trebuie să le facă faţă în viitor", a declarat liderul socialist Hannes Swoboda.

Grupul Partidului Popular European, cel mai mare din PE, spunea anterior că va împiedica foştii comunişti să ajungă în executivul UE, dar acum, odată echipa formată, se opune unei "vânători de vrăjitoare".

De asemenea, în privinţa reprezentantei Bulgariei, Rumiana Jeleva, care este şi vicepreşedinte al Partidului Popular European, dar a cărei candidatură este controversată din cauza legăturilor soţului ei cu un grup de afaceri dubios din Bulgaria, ce are conexiuni cu Rusia, PPE subliniază că reproşurile făcute bulgăroaicei sunt neîntemeiate, întrucât soţul ei nu a fost condamnat şi nici măcar nu a fost lansată o procedură în justiţie împotriva lui.

O sursă din grupul liberal ALDE a declarat că dacă Jeleva va întâmpina greutăţi la audiere, va fi luată decizia unei eventuale amânări a votului asupra întregii echipe Barroso II, prevăzut pentru 26 ianuarie. Decât să se rişte respingerea unui întreg executiv UE din cauza unui candidat, acesta din urmă ar trebui schimbat. Europarlamentarul britanic Andrew Duff (ALDE) spune că orice amânare a votului în plen depinde de prestaţia candidaţilor. Dacă va exista o problemă serioasă cu unul sau doi dintre ei, Barroso va fi obligat să acţioneze "cât de repede poate" pentru a remedia problema. O amânare a votului ar fi cea mai nefericită dintre soluţii, spune Duff, potrivit căruia Parlamentul nu va fi obstrucţionist, pentru că vrea o Comisie funcţională cât mai repede posibil.

La capitolul suspiciunilor privind trecutul comunist al candidaţilor intră şi Catherine Ashton, care a fost acuzată de Partidul Independenţei Regatului Unit (UKIP) că a luat bani de la ţările blocului sovietic în anii '80, când lucra pentru un grup ce făcea campanie împotriva armelor nucleare. Ashton a răspuns deja acestor acuzaţii, iar eventuale noi întrebări pe această temă la audieri nu ar trebui să îi pună probleme.

În schimb, Ashton va trebui să dea explicaţii probabil de ce în răspunsul scris pe care l-a dat întrebărilor europarlamentarilor - o etapă preliminară audierilor - a spus că prioritatea nr. 1 a sa va fi "să construiască" Serviciul de Acţiune Externă Europeană. Potrivit Tratatului de la Lisabona, Înaltul Reprezentant trebuie să conducă politica externă şi de securitate comună a Uniunii, nu să construiască Serviciul de Acţiune Externă, care este văzut ca o sarcină aparţinând statelor membre, scrie EurActiv.