Ce este si ce trebuie sa stiti despre: Agricultura ecologica in Romania. Certificare, organizare, comercializare.

Agricultura ecologică (termen similar cu agricultura organică sau biologică) este, conform datelor date publicitatii de catre Ministerul Agriculturii, un procedeu “modern” de a cultiva plante, de a îngrăşa animale şi de a produce alimente, care se deosebeşte fundamental de agricultura convenţională. Rolul acestui sistem de agricultură este de a produce hrană mult mai curată, mai potrivită metabolismului organismului uman, dar în deplină corelaţie cu conservarea şi dezvoltarea mediului în respect faţă de natură şi legile ei, informeaza recolta.eu

Agricultura ecologică contribuie la creşterea activităţilor economice cu o importantă valoare adăugată şi are o contribuţie majora la sporirea interesului pentru spaţiul rural.


Agricultura ecologică nu utilizează: fertilizanţi şi pesticide de sinteza, stimulatori şi regulatori de creştere, hormoni, antibiotice şi sisteme intensive de creştere a animalelor. Organismele modificate genetic şi derivatele lor sunt interzise în agricultura ecologică.
Trecerea de la agricultura convenţională la cea ecologică se face prin respectarea perioadei de conversie, care în producţia vegetală are o durată de 2 ani pentru culturile anuale şi 3 ani pentru culturile perene.

Sistemul de agricultură ecologică se bazează pe respectarea unor reguli şi principii de producţie stricte în conformitate cu legislaţia comunitară şi legislaţia naţională în vigoarede implementare a legislaţiei comunitare.

Prevederile europene privind etichetarea produselor obţinute din agricultura ecologică sunt foarte precise.

Astfel, pe eticheta aplicată produselor ecologice sunt obligatorii următoarele menţiuni specifice sistemului de agricultura ecologică: referirea la modul de producţie ecologic, sigla, numele şi codul organismului de inspecţie şi certificare care a efectuat inspecţia şi a eliberat certificatul de produs ecologic, şi începând cu anul 2006, sigla ,,ae”.

Sigla ,,ae” garantează ca produsul, astfel etichetat, provine din agricultura ecologică şi este certificat de un organism de cotrol, permiţând consumatorului o identificare facilă a acestor produse pe piaţă. Regulile de utilizare a siglei ,,ae” sunt cuprinse în Anexa nr.1 la Ordinul comun pentru modificarea şi completarea Anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 317/2006 şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr.190/2006 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice, publicat in M.O nr. 593 din 11 iulie.

Agricultura ecologică (termen similar cu agricultura organică sau biologică) este un procedeu “modern” de a cultiva plante, de a îngrăşa animale şi de a produce alimente, care se deosebeşte fundamental de agricultura convenţională. Rolul acestui sistem de agricultură este de a produce hrană mult mai curată, mai potrivită metabolismului organismului uman, dar în deplină corelaţie cu conservarea şi dezvoltarea mediului în respect faţă de natură şi legile ei. Agricultura ecologică contribuie la creşterea activităţilor economice cu o importantă valoare adăugată şi are o contribuţie majora la sporirea interesului pentru spaţiul rural.

Dreptul de utilizare a siglei ,,ae” pe produsele, etichetele şi ambalajele produselor agroalimentare ecologice îl au producătorii, procesatorii şi importatorii înregistraţi la M.A.P.D.R şi care deţin un contract, cu un organism de inspecţie şi certificare aprobat de către M.A.P.D.R.

In vederea obţinerii dreptului de utilizare a siglei „ae’’ de certificare şi a siglei „ae” de comunicare, solicitanţii vor completa cererile de solicitare.

Înregistrarea producătorilor în agricultura ecologică, este obligatorie în fiecare an şi se face prin completarea Fişelor de înregistrare în agricultura ecologică, disponibile la Direcţiile de Agricultură şi Dezvoltare Rurală judeţene, în perimetrul căreia producătorul îşi desfăşoară activitatea. Informatiile privind completarea fişelor de înregistare sunt furnizate de responsabilii judeţeni pentru agricultura ecologică. Fişele de înregistrare completate de producători şi vizate de Directorul executiv al D.A.D.R, sunt transmise spre aprobare la M.A.P.D.R - Compartimentul de agricultură ecologică.

Fişele de înregistrare aprobate de M.A.P.D.R sunt returnate producătorului şi DADR-ului şi pot fiind documente eligibile pentru acordarea de sprijin în agricultura ecologică şi pentru solicitarea siglei „ae”.
În fiecare an M.A.P.D.R elaborează Lista operatorilor din agricultura ecologică care este pusă la dispoziţia celor interesaţi.

În România, controlul şi certificarea produselor obţinute din agricultura ecologică este asigurată în prezent de organisme de inspecţie şi certificare private. Acestea sunt aprobate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, pe baza criteriilor de independenţă, imparţialitate şi competenţă, prin Comisia pentru acreditarea organismelor de inspecţie şi certificare din sectorul de agricultură ecologică, compusă din cinci persoane. Aprobarea de către M.A.P.D.R a organismelor de control este precedată de acreditarea în conformitate cu EN ISO 45011:1998, emisă de Asociaţia de acreditare din România ,,Renar”( www.renar.ro)

Agricultura ecologică este un sector dinamic în România, care a cunoscut în ultimii ani o evoluţie ascendentă, atât în sectorul vegetal cât şi în sectorul animalier.

Organizarea comercializării (www.agricultura-ecologica.ro) produselor ecologice constituie un element important în acest sector. Comercializarea produselor ecologice se poate face direct de la fermă, sau prin comercianţiînregistraţi la M.A.P.D.R. Produsele ecologice se găsesc atât in reţeaua de mari magazine, cât şi în micile magazine specializate.

Un mijloc de prezentare a produselor ecologice şi de stabilire de noi contacte în scopul comercializării îl constituie participarea la expoziţii, târguri şi alte manifestări naţionale şi internaţionale.

O condiţie esenţială pentru dezvoltarea agriculturii ecologice o reprezintă acţiunile de promovare a conceptului de agricultură ecologică în vederea conştientizării consumatorilor asupra importanţei produselor ecologice (calitate şi sănătate), astfel încât aceştia să ofere un preţ mai mare pentru produse de calitate superioară.

Acţiunile de informare a producătorilor, de instruire şi de promovarea a conceptului de agricultură ecologică sunt realizate de către organizaţii de stat şi private. De asemenea, agricultura ecologică este introdusă ca materie de studiu în principalele instituţii de profil din învăţământul superior.

Deoarece agricultura ecologică are o contribuţie majoră la dezvoltarea durabilă, prin sporirea biodiversităţii, protecţia mediului şi creşterea fertilităţii solului, producătorii din acest sector sunt sprijiniţi prin programele de agro-mediu ale Comisiei Europene. Astfel, începând din acest an, producătorii din agricultura ecologică, beneficiază de prime compensatorii pe unitatea de suprafaţă şi pe culturi, în vederea acoperirii pierderilor de venit pe durata perioadei de conversie şi pentru producţia certificată, prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală - Axa 2 - submăsura agro-mediu, din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) nerambursabil, în conformitate cu Regulamentul Comisiei (CE) nr.1698/2005. ( www.apdrp.ro)

De asemenea, se acordă sprijin comunitar, în vederea promovării produselor ecologice, prin programe de cofinanţare, cu o finanţare de 50% din partea Comisiei Europene, 20% din partea organizaţiilor profesionale şi 30% de la bugetul de stat, conform procedurii din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1071/2005.

Termenii de specialitate utilizaţi în sistemul de agricultură ecologică se definesc după cum urmează:

1) producţie - acţiunile necesare efectuate într-o unitate/fermă agricolă sau alimentară în scopul obţinerii de produse agroalimentare ecologice;
2) preparare - toate operaţiunile de conservare şi/sau procesare a produselor agricole, inclusiv sacrificarea şi tăierea animalelor, ambalarea şi/sau modificările făcute pe etichetele de prezentare a metodei de producţie ecologică a produselor proaspete, conservate şi/sau procesate;
3) etichetare - menţiunile, indicaţiile, mărcile de fabrică sau de comerţ, imaginile reproduse pe ambalaj, documentul, înscrisul, inelul sau banda, care însoţesc produsele obţinute după metoda de producţie ecologică;
4) operator - orice persoană fizică sau juridică, care produce, prepară, importă/exportă şi/sau comercializează produse agroalimentare ecologice;
5) comercializare - deţinerea sau expunerea în vederea vânzării, oferirea spre vânzare, vânzarea, livrarea sau alte modalităţi de plasare pe piaţă a produselor agroalimentare ecologice;
6) ingredient - orice substanţă sau material care intră în compoziţia unui aliment pentru a-i conferi anumite calităţi;
7) produse pentru protecţia plantelor - orice substanţă care asigură, în combinaţie chimică sau în orice altă formulă, şi este utilizată în protecţia plantelor, privind fabricarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicultură;
8) producţie animalieră - producţia de animale domestice şi acvatice crescute în ape dulci şi sărate, cu excepţia animalelor sălbatice;
9) organisme modificate genetic şi derivatele lor - organisme obţinute prin tehnici prin care materialul genetic a fost modificat într-un mod nenatural prin reproducere/recombinare, cu excepţia celor obţinute prin conjugare, transducţie şi hibridare;
10) agenţi de curăţare (detergenţi) - substanţe şi preparate care sunt utilizate în operaţiunile de spălare a produselor obţinute după metoda de producţie ecologică ;
11) unitate/fermă de producţie ecologică - unitate şi/sau fermă care respectă regulile de producţie ecologică;
12) materie primă - produse de origine vegetală sau animală, în stare naturală, proaspătă, conservată sau produsele derivate din prelucrarea industrială a acestora, precum şi substanţele organice şi anorganice care conţin sau nu aditivi, utilizate în hrana animalelor;
13) furaje compuse - amestecuri de materie primă furajeră, conţinând sau nu aditivi, destinate furajării animalelor;
14) aditivi - substanţe sau preparate care intră în componenţa furajelor;
15) furaje sau materiale furajere produse ecologic - produse destinate furajării animalelor, obţinute în conformitate cu regulile de producţie ecologică;
16) furaje sau materiale furajere în curs de transformare - produse destinate furajării animalelor, care respectă regulile de producţie ecologică, cu excepţia perioadei de conversie;
17) furaje sau materiale furajere convenţionale - produse destinate furajării animalelor, care nu sunt obţinute după metodele de producţie ecologică;
18) certificare - procedura prin care organismele de inspecţie şi certificare acreditate furnizează o atestare scrisă din care să rezulte că produsele agroalimentare ecologice sau sistemele de control al acestora sunt conforme cu regilile de producţie ecologică;
19) organism de inspecţie şi certificare - orice persoană fizică sau juridică, de stat sau privată, autorizată sau acreditată, de Ministerul Agriculturii,Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, cu atribuţia de a verifica dacă un produs vândut sau etichetat ca ecologic este obţinut, preparat, ambalat, manipulat, comercializat, importat sau exportat în conformitate cu prevederile R (CEE) 2092/91;
20) produse pentru medicina veterinară - orice substanţă sau produs autorizat, folosit pentru prevenirea sau combaterea bolilor la animale.

Etape pentru trecerea de la agricultura convenţională la agricultura ecologică:
Informare:

• prin ziare, reviste, cărţi, pliante, situri (ex: recolta.eu);
• prin asociaţiile pentru protecţia mediului şi agricultură ecologică;
• prin institute şi staţiuni de cercetare;
• prin unităţile de învăţământ.

Testare:

• prin participare la ,,zile deschise” organizate în fermele/unităţile ecologice;
• prin cursuri de pregătire;
• prin încercarea sistemului de agricultură ecologică în ferma/unitatea proprie;
• prin contactarea organismului de inspecţie şi certificare.

Planificarea conversiei:

• înregistrarea activităţii la Ministerul Agriculturii;
• cerere către un organism de control;
• întocmirea planului de conversie;
• organizarea comercializării produselor ecologice;
• afilierea la o asociaţie de agricultură ecologică.

Implementarea conversiei:

• concretizarea măsurilor din planul de conversie (asolament, rotaţii, evidenţa financiară şi contabilă, etc.);
• concretizarea comercializării (achiziţii tehnice, contracte etc.);
• schimb de experienţă cu alţi producători;
• control intern de îndeplinire a planului de conversie.