Ce trebuie să ştim despre reţeaua ecologică europeană Natura 2000

Situată în zona de interferenţă a ecosistemelor complexe carpato-danubian şi danubiano-pontic, România are o zestre naturală şi peisagistică de o remarcabilă frumuseţe, varietate şi echilibru. Resursele naturale reprezintă o componentă esenţială a bogăţiei României.
Valorificarea acestor resurse prin exploatarea atât a materiilor prime neregenerabile, cât şi a celor regenerabile, precum şi prelucrarea lor în produse necesare vieţii determină în mare masură stadiul de dezvoltare economică şi socială a ţării, starea mediului şi condiţiile de trai ale populaţiei.

Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în România este necesar ca aceste resurse naturale să fie exploatate într-o manieră durabilă.

Misiunea dezvoltării durabile este de a găsi căile de creştere economică şi dezvoltare, concomitent cu utilizarea raţională a resurselor naturale comune, astfel încât resursele regenerabile să poată fi menţinute, iar cele neregenerabile să fie folosite într-un ritm care să ţină seama de nevoile generaţiilor viitoare.

Valorile naturale ale României au o contribuţie importantă pentru Uniunea Europeană, care se va înzestra cu o importantă suprafaţă a două eco-regiuni semnificative în ansamblu, şi anume Dunărea cu Delta Dunării şi Munţii Carpaţi. În plus, România va aduce în UE habitate şi specii aparţinând la 5 regiuni biogeografice.

Patrimoniul natural ale lanţului carpatic şi al bazinului dunărean sunt extrem de importante pentru întreaga Europă, datorită florei şi faunei unice, a climatului şi peisajului. România are o diversitate bogată de specii de floră şi faună. Cu toate acestea, există multe plante şi animale aflate în pericol din cauza fragmentării habitatelor şi a exploatării excesive a resurselor naturale, la care se adaugă dezvoltarea economică; modificarea peisajului reprezintă un indicator important pentru deteriorarea calităţii mediului. Astfel, printre statele membre ale UE, România este una din ţările cu cel mai mare număr de specii ameninţate.

Din perspectivă europeană, România trebuie să asigure înfiinţarea Reţelei Natura 2000, în conformitate cu prevederile Directivelor Uniunii Europene privind Păsările şi Habitatele şi să pregatească măsuri relevante de protecţie pentru sit-urile de importanţă comunitară. Având în vedere că reţeaua ecologică Natura 2000 va fi strâns legată de reţeaua naţională de arii protejate, este necesar un sistem adecvat de management şi monitorizare, ce va fi implementat în întreaga reţea de arii protejate, la care se adaugă o infrastructură bine dezvoltată. Reţeaua ecologică Natura 2000 este instrumentul principal al Uniunii Europene pentru conservarea naturii.

Scopul Reţelei Natura 2000 este să oprească declinul biodiversităţii prin conservarea pe termen lung a celor mai valoroase şi periclitate specii de plante şi animale sălbatice şi habitate de interes european. Natura 2000 are ca obiective identificarea, menţinerea şi refacerea arealelor cheie pentru protejarea speciilor de faună şi floră sălbatică, precum şi coridoarele de legătură dintre acestea, ce fac posibilă migraţia şi schimbul între populaţiile diferitelor habitate. Odată cu amplasarea reţelelor ecologice trebuie delimitate zonele de reconstrucţie ecologică (de exemplu: cursuri de apă, zone umede, păduri, perdele forestiere).

Activităţile economice pot continua într-un sit Natura 2000 cu condiţia evitării activităţilor care ar putea afecta speciile sau habitatele pentru care a fost desemnată zona. Natura 2000 recunoaşte faptul că interesele localnicilor trebuie protejate. Selecţia unei zone Natura 2000 înseamnă recunoaşterea importanţei zonei la nivel european, este o sursă de mândrie pentru localnici, dar le poate oferi şi oportunităţi economice semnificative:

- sprijin pentru accesarea fondurilor de dezvoltare comunitare care urmăresc menţinerea economiei şi a structurii sociale din zonele rurale;

- Reţeaua Natura 2000 este singura reţea teritoială de interes comunitar, ce asigură o bază excelentă pentru obţinerea de fonduri de la diverse instrumente de finanţare euopene cum sunt LIFE +, SAPARD, Leader +, INTEREG şi în viitor Progamul de Dezvoltare Rurală şi Fondurile Structurale;

- în zonele cu valoare naturală ridicată desemnată, numărul angajărilor de personal din mediul rural creşte;

- asigură creşterea diversificării activităţilor economice şi a investiţiilor interne;

- oferă posibilitatea unei dezvoltări mai bune a serviciilor locale;

- asigură creşterea vânzărilor produselor;

- etichetarea unor produse naturale (caş, miere, vin etc.) dintr-o zonă Natura 2000 va putea creşte vânzările pe piaţa internă şi externă;

- activităţile agricole pot să respecte cerinţele conservării naturii, fiind în acelaşi timp viabile economic;

- atrage finanţări speciale UE pentru agricultură şi silvicultură.

În România desemnarea siturilor Natura 2000 este în curs de finalizare. În acest sens, a fost aprobat Ordinul de ministru nr. 776/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară (SCI), ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 615/5.09.2007 care conţine 273 de situri, acoperind o suprafaţă de cca 13,2% din suprafaţa terestră a ţării.

Totodată, a fost aprobată şi Hotărârea de Guvern nr. 1.284/24.10.2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică (SPA) ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România (MO nr. 739/31.X.2007) care include 109 situri, acoperind o suprafaţă de circa 12% din suprafaţa terestră a ţării. Suprafaţa acoperită de ariile naturale protejate declarate la nivel naţional ajunge astfel la aproximativ 17,8% din teritoriul naţional (o parte din SCI-uri şi SPA-uri se suprapun).

Obiectivul este acela de a asigura managementul corespunzător al ariilor protejate şi, astfel, de a stopa degradarea biodiversităţii şi a resurselor naturale şi riscurile asociate pentru mediu şi dezvoltarea durabilă.

Autor: Biolog Ioan MAN
Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare
Compartimentul Protecţia Naturii