Cioloş: Strategia pe termen lung a României trebuie sa iasă din birourile funcţionarilor şi să meargă dincolo de porţile oraşelor, în zona rurală şi la sate

Cu ocazia lansării Raportului “Priorităţile României în cadrul Uniunii Europene – orizont 2020”, asociaţia Europuls a organizat vineri, 8 octombrie 2010 conferinţa cu aceeaşi temă, gazdă fiind Ministerul Afacerilor Externe. La eveniment au luat parte: Teodor Baconschi, Ministrul Afacerilor Externe, Cristian Preda şi Victor Boştinaru, membri ai Parlamentului European, cât şi Profesorul Daniel Dăianu. Comisarul European pentru Agricultură Dacian Cioloş s-a adresat participanţilor printr-un mesaj video.
Rezumând principalele concluzii ale raportului Europuls, Laura Bretea a subliniat faptul că „România are nevoie de o strategie dezbătută, de calitate, pe termen mediu şi lung, privind obiectivele sale în cadrul Uniunii Europene”. Ea a pus în evidenţă o serie de şase priorităţi în domeniul economic, al mediului, dezvoltării regionale şi agriculturii, precum şi în ceea ce priveşte politica externă şi chestiunea cetăţeniei europene.

Teodor Baconschi, Ministrul Afacerilor Externe, a atras atenţia asupra „încremenirii în proiect” în care persistă România, arătând că „cel mai supărător aspect legat de ţara noastră este că am devenit contributori neţi la bugetul UE din cauza incapacităţii absorbţiei fondurilor structurale”. Totodată, Domnul Baconschi a subliniat că domeniile de excelenţă ale politicii externe prin care România s-ar putea afirma la nivel european sunt politica energetică, cea de vecinătate şi politica de securitate şi apărare.

Comisarul Dacian Cioloş a subliniat că dezbaterea privind strategia României la orizont 2020 „trebuie sa iasă din birourile funcționarilor şi să meargă dincolo de porțile orașelor, în zona rurală şi la sate." El a indicat o serie de cinci obiective strategice în domeniul agriculturii, subliniind importanţa unei legături coerente între dezvoltarea agricolă şi cea a spaţiului rural.

Cristian Preda, eurodeputat PDL, a menţionat că pentru a-şi identifica rolul în Europa, românii trebuie să aibă, pe de o parte, curajul unei priviri autocritice iar, pe de altă parte, să fie capabili de a lua parte la dialogul european.

Victor Boştinaru, membru al Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European, a arătat că, deşi politica de coeziune teritorială este cea mai de succes dintre politicile europene, România nu a ştiut până în prezent să o valorifice riscând astfel „să-şi consolideze rolul de periferie economică europeană”. El a arătat că regiunile româneşti sunt printre cele mai sărace din Uniune, sugerând o reformă a politicii regionale în sensul creării unui etaj intermediar între nivelul administrativ naţional şi cel local.

Profesorul Daniel Dăianu a relevat faptul că „trecem printr-un moment de profundă criză a integrării europene” şi că „Uniunea Europeană nu există, ci există state mari şi state mici”. El a criticat faptul că România se poziţionează reactiv în dezbaterile europene şi a îndemnat către o mai mare proactivitate în special în negocierile privind noul buget comunitar.

Invitaţii au subliniat în mod unanim faptul că, dincolo de priorităţile specifice, ţara noastră are nevoie de o viziune asumată de întreaga clasă politică privind obiectivele sale strategice. Mai mult, aşa cum preciza unul dintre vorbitori, "atunci când vorbim despre România și strategia 2020 trebuie să ne gândim nu doar la ce vrem să punem în ea dar și la ce suntem tentați să lăsăm deoparte."