Conferinta Riscuri si oportunitati ale finantarii in agricultura

Necesitatea unui astfel de eveniment a derivat din interesele comune si complementare ale celor doua comunitati de afaceri, care au un aport comun de aproape 25% din PIB-ul Romaniei si creeaza circa 1 milion de locuri de munca. Comunitatea franceza se poate lauda cu cei mai importanti furnizori de input-uri si servicii, in timp ce firmele italiene ocupa primul loc ca suprafete cultivate in randul celor de origine straina.
Conferinta a fost deschisa de mesajul sefului Biroului Comercial al Ambasadei Frantei, Benoit Gauthier, si de cel al sefului Biroului Comercial al Ambasadei Italiei, Costantino Tarducci, mesaje urmate de interventia domnului Mihai Herciu, Director General al Directiei pentru Dezvoltare Rurala din cadrul MADR.
In continuare au intervenit domnul Eugen Anicescu (Coface), domnul Ionut Lapadatescu (Limagrain) si domnul Valter Raffini (Eurosiloz).

Raportul Coface a evidentiat cum sectorul agricol, in ciuda numarului mic de insolvente si al unei constante cresteri a productiei si a productivitatii, este considerat a fi unul destul de supus riscului si penalizat, prin urmare, de sistemul bancar.

Evenimentul a fost urmat de o masa rotunda ce a avut drept scop discutarea modalitatilor de imbunatatire a accesului la creditare de catre firmele cu profil agricol din Romania. La aceasta masa rotunda au participat: Mihai Herciu (MADR), Matteo Baldan (Veneto Banca, ex Banca Italo Romena), Boualem Hocine (Credit Agricole), Piero Francisci (Iragri), Jaqueline Laye (KPMG) si Valter Raffini (Eurosiloz).

Unul dintre argumentele cele mai importante discutate a fost necesitatea realizarii unui cadastrari extinse a terenurilor agricole care, in forma actuala, impiedica posibilele investitii si blocheaza accesul la creditare din cauza imposibilitatii de a fi utilizate drept garantie pentru imprumuturi bancare. Fondurile Structurale alocate, in valoare de 450 milioane de euro, si destinate cadastrarii reprezinta un prim pas important care va necesita insa eforturi ulterioare, precum si o monitorizare a metodologiilor si a transparentei procedurilor de atribuire a fondurilor.

Citam cateva dintre problematicele identificate si discutate: nevoia bancilor de a crea departamente interne capabile sa analizeze riscurile privind creditarea firmelor agricole; modalitatile prin care poate fi inlocuita creditarea de la traderi si de la furnizori cu creditarea bancara la un cost, cu siguranta, inferior, necesitatea unei fiscalizari mai mari a agriculturii romanesti in vederea generarii unei cresteri a volumului creditelor si a unor venituri mai mari pentru statul roman; termenele de plata lungi in sectorul agricol; diminuarea riscurilor climatice printr-un sistem de irigatii mai extins si, totodata, o mai mare acoperire de asigurare prin intermediul Fondului Mutual; fundamentalul si necesarul proces de crestere a “nivelului de trai” in mediul rural prin cresterea economiei nu doar agricole, dar si celei conexe acesteia (industrie prelucratoare, servicii, etc.); chestiunea TVA pe intregul lant al productiei agricole, inclusiv utilaje; cresterea vizibilitatii sectorului si ameliorarea instrumentelor de management pentru o mai mare previzibilitate a operatorilor; o mai mare predictibilitate si stabilitate legislativa.

Masa rotunda a permis o dezbatere deschisa si competenta intre cele doua comunitati de afaceri care detin un rol strategic in echilibrarea sectorului agricol romanesc.
CCIpR si CCIFER vor continua sa monitorizeze in mod independent problematicile din sectorul agricol impartasind rezultatele si formuland propuneri in interesul intregului sector agricol romanesc.
 
www.ccifer.ro, www.cameradicommercio.ro