Copiii din Corund nu mai sunt interesaţi de olărit

Copiii din localitatea harghiteană Corund, renumit centru de ceramică populară din România, nu mai sunt interesaţi de olărit la fel ca înainte, numărul celor care se îndreaptă către meseria strămoşilor lor fiind tot mai mic.
Primarul din Corund, Kotona Mihaly, el însuşi meşter olar, a declarat pentru Agerpres că cei mai mulţi dintre copii îşi manifestă interesul pentru arta olăritului când sunt mai mici, din curiozitate, dar atunci când cresc se orientează către alte domenii.

'Şi eu am doi fii. Cel de 11 ani încă mai pare pasionat de olărit şi vine în atelier, dar cel mare, care are 17 ani, are alte preocupări', afirmă primarul din Corund, care a moştenit acest meşteşug de la moşii şi strămoşii săi.

Kotona Mihaly a explicat că nici la şcoală nu se organizează cursuri de olărit, cu toate că elevii ar avea de la cine să înveţe, accentul punându-se în prezent pe agroturism.

Singurii care se străduiesc să transmită mai departe aceste meşteşuguri sunt olarii care încearcă să îi înveţe pe copiii şi nepoţii lor să mânuiască o roată.

'Depinde foarte mult şi de interesul copiilor. Ei nu pot fi obligaţi. Dacă le place şi văd că părinţii lor câştigă bani frumoşi din asta, îşi doresc şi ei. Dacă părinţii lor au dat faliment, se îndreaptă către alte domenii', a explicat primarul din Corund.

El a precizat că, la Primărie, sunt înregistrate acum aproximativ 60 de familii de olari, la care se adaugă meşterii ce prelucrează lemnul sau iasca, un alt meşteşug specific zonei.

'Am eliberat peste 700 de autorizaţii pentru asociaţii familiale şi activităţi independente. Dintre aceştia cam 60 sunt olari, iar restul prelucrează iasca, lemnul sau sunt doar comercianţi', a menţionat Kotona Mihaly.

Materia primă pentru olărit, lutul de bună calitate, se extrage de lângă pârâul Săcădat, care curge pe partea vestică a satului. Cel mai adesea, cel care mânuieşte roata este bărbatul, iar femeia se ocupă de decorarea oalelor.

Dintre zecile de produse, cele mai cunoscute sunt ceramica tradiţională cu decor albastru, cu decor verde, cea colorată, maro, neagră, ceramica albă. Turiştii pot cumpăra atât vase de decor, cât şi căni, castroane, străchini, solniţe, oale pentru sarmale, ghivece sau vase pentru mirodenii.

'Oamenii au revenit la vechile obiceiuri. Au reînceput să facă sarmale în oale de lut şi să mănânce din castroane de lut', spune primarul Korona Mihaly.

Ceramica din Corund este celebră în toată România, dar şi în Europa. Fiecare familie de olari are un magazin de prezentare în localitate, unde se opresc turiştii ce sunt în trecere prin zonă. Cu toate acestea, cele mai multe dintre produse sunt vândute la târgurile de artă populară din toată ţara, unde sunt prezenţi olarii corundeni.

Oamenii spun că şi în prezent este adevărat ceea ce spunea, în urmă cu aproape 70 de ani, vestitul meşter Incze Lajos: 'nu există târg important în ţară, unde să nu poţi întâlni olari din Corund. Olarul din sat a preluat moştenirea căruţaşilor secui, care cutreierau în lung şi-n lat ţara cu căruţele cu apă minerală şi cherestea'.

De altfel, localnicii se mândresc cu faptul că olăritul se practică în Corund 'de când lumea'.

Prima atestare documentară a acestui meşteşug este din 1613, când breasla olarilor din Odorhei deplânge activitatea ilegală a olarilor de aici.

Şi în prezent, la Corund se desfăşoară unul dintre cele mai importante târguri de olărit din România. În luna august, zeci de meşteri din toată ţara vin în judeţul Harghita pentru a-şi prezenta produsele.

'Sunt foarte mândru de corundeni. Ce produc ei, cu mâna lor, nu numai că le aduce satisfacţii, dar îi ajută să îşi întreţină familia, să îşi modernizeze casele, iar în plus plătesc taxele locale şi comuna trăieşte mai bine', afirmă primarul Kotona Mihaly