Culiţă Tărâţă, Adrian Porumboiu şi Ioan Niculae sunt de acord că România este în pragul unei crize alimentare

România este pe locul 12 în lume în topul ţărilor celor mai expuse la o criză alimentară, se arată în indexul Nomura, publicat la sfârşitul anului trecut. Acest index este calculat în funcţie de PIB pe cap de locuitor, ponderea cheltuielilor pentru hrană a unei gospodarii din totalul veniturilor şi exporturile nete de hrană ca procent din PIB.
În acelaşi timp în presa internaţională abundă subiectele care tratează o posibilă megacriză alimentară datorată suprapopulării şi cererii puternice a Chinei. Ministrul Agriculturii Valeriu Tabără neagă c-ar exista posibilitatea unei foamete în România pentru că “avem posibilitatea să hrănim 80 de milioane de oameni”.

Cei mai mari agricultori ai ţării au, însă, o altă viziune. Aceştia nu neagă potenţialul României însă, la unison, spun că politicile în domeniul agriculturii sunt dezastruoase. Cultura terenurilor se face, în mare parte, pentru subzistenţă iar suprafaţa necultivată este mult prea mare pentru a putea sa emitem pretenţia unor producţii record.

Culiţă Tărâţă, care exploatează aproape 70.000 de hectare de teren arabil în Moldova şi în Insula Mare a Brăilei este categoric. Spectrul foametei este cât se poate de real. „ Pe de o parte avem contextul internaţional cu ani întregi de secetă care au drămuit substaţial producţia agricolă şi cu trendul de a se folosi plante care ar putea intra în alimentaţie la producerea de energie. Pe de altă parte avem situaţia noastră cu 2,5 milioane de terenuri nelucrate pe care se plătesc subvenţii şi cu extraordinara fragmentare a exploataţiilor existente care produc doar la subzistenţă. Micii fermieri trebuie să înţeleagă că asocierea este obligatorie dacă vor să supravieţuiască şi să facă, într-adevăr, producţie. Nu prea văd nimic din toate astea aşa că văd viitorul mai degrabă în gri spre negru. Sigur ne paşte o criză grea. Poate chiar foamete”, afirmă Tărâţă. Potrivit acestuia este de aşteptat ca preţurile produselor alimentare să continue trendul început la jumătatea anului trecut şi să urce în continuare.

„Şi cu degetele ar trebui să scormonim pământul să plantăm ceva. E singura soluţie a României să iasă la liman”, mai spune agricultorul.

Pentru Adrian Porumboiu, care are 50.000 de hectare în Vaslui, criza alimentară este doar la început, iar preţul mâncării este mai degrabă jos. Femierul Porumboiu vede vremuri grele pentru România dacă vom continua să lăsăm suprafeţe imense de pâmânt necultivate. Şi el crede că factorii internaţionali, coroboraţi cu vechile metehne româneşti, concură pentru declanşarea unei crize alimentare. Iar preţul mâncării nici măcar n-ar fi început să crească. „ O să vedem ce n-am mai văzut. Preţul alimentelor va urca la cer, o să vedeţi. Se va întâmpla şi asta. Stocurile sunt limitate la nivel mondial. Venim după doi ani de secetă extremă în Rusia şi Caucaz. Nu mai punem cei aproape 7 miliarde de oameni care cer din ce în ce mai multă mâncare. Ei, în condiţiile astea noi ne permitem să lăsăm sute de mii de hectare de pârloagă în loc să se facă asociaţii puternice de fermieri care să exploateze din ce în ce mai mult teren. Avem o şansă enormă. Avem pâmânuturi extraordinar de rodnice şi forţa de muncă ieftină. E şansa noastră acum să jucăm cartea agriculturii”, crede Porumboiu. Omul de afaceri mai spune, însă, că trebuie ca românii să renunţe să aştepte să le dea cineva ceva de-a gata şi să înceapă să se organizeze şi să atragă fonduri europene. „Încă suntem obisnuiţi că un tătuc să ne dea toate cele. Nu se mai poate aşa. Trebuie iniţiativă şi multă, multă muncă”, este crezul lui Porumboiu.

Cel de-al treilea mare agricultor al ţării, Ioan Niculae, este singurul care nu împărtăşeşte viziunile apocaliptice ale celorlalţi doi pentru că este convins că România are, încă, resursele necesare pentru a-şi hrăni locuitorii. Spune, însă, că foametea se poate dovedi un scenariu real dacă autorităţile vor continua aceeaşi politică din ultimii 20 de ani. „Izbucnirea unei crize alimentare i-ar pune cu picioarele pe pământ pe guvernanţi. Dacă ne-am bătut joc de toate industriile, poate putem să facem ceva cu agricultura. Este singura speranţă. Noi am răguşit de când încercăm să ne facem auziţi. Poate un şoc foarte puternic, precum o criză alimentară, ne va deschide ochii şi vom vedea ce e de făcut pentru România”, a declarat omul de afaceri, citat de wallstreet.ro.

Suprafaţa agricolă totală a României este de 14,7 milioane de hectare. Mai mult de o cincime este nelucrată.