Dacian Ciolos, declaratii la finalul audierilor

A fost o dezbatere interesantă şi am fost foarte fericit să constat interesul eurodeputaţilor faţă de Politica Agricolă Comună, a spus vineri, la Bruxelles, comisarul european desemnat pentru agricultură, Dacian Cioloş, într-o scurtă declaraţie de presă, imediat după încheierea audierilor în Comisia de specialitate a Parlamentului European (AGRI), transmite Agerpres.
Pe parcursul celor 3 ore prevăzute pentru audieri, Cioloş şi-a prezentat priorităţile ca viitor comisar, într-o introducere cu durata de 10 minute, iar apoi a răspuns întrebărilor venite din partea membrilor AGRI. Şedinţa a fost condusă de preşedintele acestei comisii europarlamentare, italianul Paolo de Castro (S&D).

Audierile s-au terminat cu aproximativ 10 minute mai târziu faţă de ora stabilită iniţial, iar la final Dacian Cioloş a fost aplaudat şi felicitat de europarlamentari în câteva rânduri pentru discursul său introductiv, rostit în limba română, pentru prestaţia din timpul audierilor, dar şi la finalul acestora. Cioloş a preferat să răspundă în limba română la întrebările adresate de europarlamentari, însă a avut răspunsuri şi în engleză sau franceză. El a renunţat la cele 5 minute de discurs final şi a optat să continue să mai răspundă la câteva întrebări. 'Nu ştiu câţi dintre noii comisari desemnaţi au primit asemenea aplauze. Suntem foarte mulţumiţi de audieri', a remarcat la finalul audierii Paolo de Castro, preşedintele comisiei AGRI.

De altfel, Dacian Cioloş nu a întâmpinat dificultăţi în a răspunde întrebărilor eurodeputaţilor. Singurul moment tensionat s-a produs când eurodeputatul britanic John Agnew a atras atenţia că banii contribuabililor britanici au fost irosiţi în România în 2002. Replica lui Cioloş a fost pe măsură: 'Nu ştiu la ce ajutoare vă referiţi. În 2002, România nu era membru al Uniunii Europene. În afară de fonduri SAPARD, folosite pentru investiţii în infrastructura agricolă, nu ştiu la ce fonduri vă referiţi'. Mai mult, comisarul desemnat l-a rugat pe Agnew să detalieze întrebarea, însă acesta i-a ignorat solicitarea şi a trecut la alt subiect.

În timpul audierilor, Cioloş a subliniat importanţa reformării Politicii Agricole Comune, despre care a spus că este principala prioritate a mandatului său, a vorbit despre ideea principiului unei distribuiri echitabile a plăţilor directe, a abordat subiectul zonelor defavorizate şi situaţia micilor exploataţii familiale şi a insistat pe dezvoltarea rurală în cadrul pilonului II.

Comisarul desemnat i-a informat pe eurodeputaţi că, până la sfârşitul anului, intenţionează să prezinte o comunicare care să stabilească liniile directoare ale PAC. Cioloş a insistat însă pe importanţa cooperării cu Parlamentul European şi pe faptul că se bazează pe o echipă de specialişti cu care va stabili mecanismele şi criteriile de punere în aplicare a reformei PAC.

Propuşi de către statele membre de comun acord cu preşedintele Comisiei Europene, comisarii desemnaţi sunt evaluaţi pe baza competenţelor lor generale şi a angajamentului lor european, precum şi a independenţei lor şi cunoaşterii portofoliului respectiv. Înaintea audierilor, candidatul furnizează un CV şi o declaraţie de avere şi răspunde unui chestionar scris. Răspunsurile la întrebările din acest chestionar scris au fost date până în 6 ianuarie. În cadrul acestora, Dacian Cioloş a explicat că, în cazul în care va fi confirmat ca membru al Colegiului Comisarilor, va participa activ la luarea deciziilor necesare pentru asigurarea punerii în practică a programului politic prezentat Parlamentului European de către preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

Rezultatele audierilor sunt transmise preşedintelui PE şi examinate de către Conferinţa preşedinţilor - care este alcătuită din preşedintele Parlamentului şi toţi preşedinţii grupurilor politice din PE -, dar şi de către Conferinţa preşedinţilor de comisii. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, prezintă apoi ansamblul Colegiului Comisarilor desemnaţi şi programul lor în cursul unei şedinţe plenare a Parlamentului, la care este invitat Consiliul UE. Prezentarea este urmată de o dezbatere. În fine, Parlamentul European procedează la votul de aprobare a Comisiei Europene în ansamblul său, la 26 ianuarie. Noua Comisie poate apoi fi numită oficial de către Consiliu, prin vot cu majoritate calificată.