De ce am ajuns să importăm legume într-un an cu producţie record

Deşi se declară mulţumiţi de recolta din acest an, reprezentanţii producătorilor agricoli susţin că importurile de fructe şi legume la preţuri foarte mici, precum şi evaziunea fiscală din domeniu le creează probleme în valorificarea producţiei, scrie Gandul.
Ei spun că vina este împărţită, pe de o parte aparţine autorităţilor, care nu îi sprijină suficient, pe de altă parte producătorilor, care nu reuşesc să se asocieze.

"Importurile ne sufocă, inclusiv când vine vorba să livrăm pentru supermarketuri. Avem contract cu supermarketurile. Noi le-am spus că preţul roşiilor este de 0,85 lei pe kilogram plus TVA, însă ei ne-au transmis că au roşii din Turcia la un preţ mai mic", a declarat pentru Gândul Mircea Croitoru, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale Profesionale Legume-Fructe şi directorul executiv al Societăţii Agricole "Legume-Fructe" Matca (judeţul Galaţi), una dintre cele mai mari zone legumicole din România.

Roşii la bax
În prezent, la Matca, roşiile nu se mai vând la kilogram, ci la bax, astfel că un kilogram de tomate ajunge să coste 30 de bani, mai spune Croitoru. Din păcate mare parte din producţia de legume din zonă ajunge la groapa de gunoi, pentru că producătorii nu reuşesc să o vândă şi nici nu deţin depozite frigorifice.

El spune că în acest an producţia este mai bună faţă de alţi ani, "însă nu chiar atât de bună pe cât se spune la televizor". Cu toate acestea, Croitoru arată că, de exemplu, producătorii de pepeni nu şi-au recuperat nici măcar cheltuielile, pentru că atunci când au dorit să livreze marfa la un supermarket cu care aveau contract, li s-a spus că deja acolo aveau pepeni din Grecia cu 0,3 lei pe kilogram.

"Ni s-a cerut de către supermarketuri şi ardei gras. Le-am cerut 2,7 lei pe kilogram plus TVA, dar ne-au replicat că la preţul acesta au ardei din import", a mai arătat reprezentantul asociaţiei de producători.

Ce spun reprezentanţii supermarketurilor
Reprezentanţii marilor reţele comerciale spun că producătorii autohtoni de legume-fructe nu reuşesc să se organizeze astfel încât să livreze marfa de calitate la termene scurte şi fixe.

"Într-adevăr, producţia mare autohtonă de legume şi fructe ne permite într-o mult mai mare măsura aprovizionarea cu produse româneşti. Deşi ne-am dori o colaborare pe volume mari de produse, din păcate numărul asociaţiilor de producători a rămas la un nivel mult sub posibilităţile noastre de preluare şi de comercializare a mărfii. Nu numai numărul asociaţiilor este important, dar mai ales capacitatea lor de organizare şi de funcţionare la foc continuu când e vorba de volume, livrări la termene scurte şi fixe, calitate şi calibrare", a declarat pentru gândul Delia Nica, vicepreşedintele Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR).

Ea spune că din acest punct de vedere unele asociaţii sunt la început de drum, însă toate reţelele asigură consultanţă în domeniu. "Lipsa depozitelor, starea precară a infrastructurii care fac să crească preţurile de livrare la fiecare magazin în parte, dar şi disponibilitatea redusă a micilor fermieri de a se asocia, fac ca ceea ce în ţări cu tradiţie în comerţul modern reprezintă un fapt obişnuit, la noi să fie un început timid", comentează Nica.

Credite agricole cu dobândă de 2-3%
Pe de altă parte, Croitoru spune că fermierii români nu pot concura cu producătorii de legume din ţări dezvoltate din UE, unde statul subvenţionează producţia şi ambalarea legumelor şi fructelor. Fermierii din Franţa, de exemplu, au acces la credite agricole cu dobândă de 2-3% pe an. Pe de altă parte, şi condiţiile climatice din alte ţări îi favorizează pe fermierii locali.

Reprezentanţii asociaţiei de profil spun că statul i-a sufocat cu taxe şi impozite, după ce s-au constituit în grup de producători. "După ce ne-am constituit ca grup de producători, statul ne-a înăbuşit cu taxe şi impozite, în timp ce în alte state UE autorităţile îi scutesc de taxe timp de 3-5 ani pe cei constituiţi în grupuri de producători", a mai explicat Croitoru.

Asociaţia pe care o reprezintă acesta are 500 de membri, din care 35 de producători de legume şi fructe, care deţin în total 28 de hectare de solarii şi 150 de hectare pe care cultivă legume de câmp.

Obiectivul Ministerului - investitii in sere de legume
Producţia de legume s-a relansat în acest an, suprafaţa serelor fiind în creştere cu 645 de hectare faţă de 2010, a declarat recent ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, la seminarul Mediafax Talks about Agriculture. "Asistăm la o relansare a producţiei de legume. În acest an, avem în spaţii protejate cu 645 de hectare mai mult decât în anul 2010", a spus Tabără.

El a adăugat că nu va mai accepta în următoarea perioadă ca legumele să rămână într-un sistem de comercializare la marginea drumului.

Tabără a vorbit şi de reducerea deficitului comercial pentru produsele agro-alimentare. Astfel, în primele patru luni ale acestui an, deficitul s-a redus de la 553 milioane de euro la 462,5 milioane de euro.

Ministrul Agriculturii a arătat că se aşteaptă în acest an la o creştere a consumului intern de alimente, dar şi la o cerere mai mare la export.

"Eu cred într-o creştere a consumului intern. Piaţa cerealelor va fi una foarte bună. Va fi o producţie bună pe toate domeniile, inclusiv pe legumicultură şi fructe", a spus ministrul.

El a precizat că valoarea producţiei agricole vegetale aflată "la această dată în câmp" este de peste 10 miliarde de euro. Anul trecut, producţia agricolă vegetală a depăşit cu puţin pragul de 10 miliarde de euro.

"Piaţa neagră în acest an s-a redus drastic şi a ajuns la 10-15%. Doar pentru cereale, evaziunea era anul trecut de câteva miliarde", a mai spus Tabără.