De ce importăm legume din Brazilia

Distribuitori preferă să aducă legume din străinătate, mai ieftine cu 20% decât cele româneşti. Producătorii au pierdut de mult lupta cu importatorii pentru că nu mai sunt competitivi în privinţa preţului şi nici nu au spaţii de depozitare pentru legume şi fructe.

Livezile şi serele româneşti în care creşteau fructe şi legume proaspete au fost înlocuite cu lăzile de produse aspectoase, fără gust, aduse din ţări mai exotice, dar mai ieftine. Mai mult, suprafaţa cultivată cu legume şi fructe în România a scăzut la jumătate faţă de cât era în anii de dinainte de ,90.

„În 1989 aveam un milion de hectare cultivate, iar acum abia mai avem 200.000 de hectare”, explică Ştefan Niculae, preşedintele Federaţiei Agrostar. Acest lucru este reflectat cel mai bine în oferta comercianţilor, din pieţe şi din magazinele alimentare. „Peste 80% din legume şi fructe vin din import”, adaugă Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară.

Agricultorii nu au unde să depoziteze marfa

El spune că până şi prăjiturile româneşti sunt îndulcite cu zahăr de import. În perioada mai – septembrie, procentul legumelor aduse din import scade la jumătate. Însă acestea sunt aduse tocmai din America de Sud.

„Fasolea uscată provine din Argentina sau din Brazilia, roşiile le aducem în continuare din Turcia sau din Siria”, arată Frumosu. În primul trimestru s-au importat 153,8 tone cu o valoare de peste 123.000 de euro, faţă de aceeaşi perioadă din 2008, când s-au importat 120,7 tone, cu o valoare de 77.400 de euro.

Din producţia autohtonă de legume şi fructe, doar 15% se duce către export. Principalele dezavantaje ale producătorilor români sunt lipsa spaţiilor de depozitare şi refrigerare, refuzul acestora de a se asocia şi a cultiva suprafeţe mai mari de teren agricol. Pentru exportatorii din America de Sud, tocmai aceste lucruri se constituie în avantaje. În Brazilia, în magazinele alimentare, un kilogram de fasole uscată se vinde cu 0,68 eurocenţi (2,8 lei), în timp ce în România plătim pentru un kilogram cel puţin 6 lei.

„Românii nu au depozite de sortare, dar nici de refrigerare, oamenii nu sunt organizaţi”, povesteşte Frumosu. Rezultatul? Tone de fructe şi legume ce stau pe marginea plantaţiilor şi se strică. Descurajaţi, producătorii au început să fie o prezenţă tot mai rară prin pieţe. Preferă să vândă produsele intermediarilor de la care iau de multe ori un preţ sub cel de producţie. La rândul lor, aceştia le vând în pieţe.

Citeste mai mult in Adevarul