Depozitarii fac profit de pana la 10% din Primul Siloz. Agricultorii ies in pierdere

Primii sapte depozitari au obtinut licente pentru o capacitate de aproape 200.000 de tone cu care vor participa la programul Primul Siloz si spera la marje de profit de pana la 10%, in conditiile in care majoritatea cheltuielilor vor fi suportate de producatori.

„Statul nu a venit in intampinarea producatorilor. Inainte de acest program se subventionau cheltuielile de conditionare (uscare, tarare - n.r.) a produselor, dar acum totul se reflecta in bugetul producatorilor. Programul nu va avea niciun succes, deoarece cheltuielile sunt prea mari", a declarat pentru ZF Vasile Balcan, director general al Marsat Roman din judetul Neamt, companie cu afaceri de 9,5 mil. euro din productia si comercializare cerealelor. Marsat are silozuri cu o capacitate totala de 60.000 t, dar a aplicat pentru licentierea unei capacitati de 34.000 t.


In timp ce depozitarii vor plati licenta de depozit, valabila pe cinci ani, care se elibereaza contra unei taxe de 100 de lei (24 de euro), prelungirea acesteia cu inca trei ani insemnand o alta taxa de 60 de lei (14 euro), si o polita de asigurare a silozului, din conturile producatorilor trebuie sa iasa toate celelalte cheltuieli care includ depozitarea, receptia, livrarea, conditionarea marfii, dar si constituirea unui fond de garantare.

„Toate cheltuielile producatorilor ajung la 10% din produsul depozitat", concluzioneaza directorul Gheorghe Nica, directorul general al Intercereal din Ialomita, cu o cifra de afaceri de 15,5 mil. euro anul trecut.

Daca un singur producator ar apela la un siloz pentru a depozita o cantitate de 21.000 de tone de grau timp de un an, a carei valoare se ridica la 2,1 mil. euro, va trebui sa plateasca in prima luna circa 200.000 de euro, suma care include livrarea, receptia, depozitarea, uscarea produselor si fondul de garantare, urmand ca in fiecare luna sa mai plateasca doar depozitarea.

Citeste mai mult in Ziarul Financiar